Nume de cod B9: Maria Bălan, supranumită „Mata Hari a României” sau „Regina Spionajului”

Maria Bălan a fost cea mai faimoasă spioană româncă. Condamnată la moarte, a dispărut din celulă în ziua execuției. A fost găsită otrăvită în cimitirul satului natal câțiva ani mai târziu.

România, ca multe alte țări, nu este foarte cunoscută la nivelul publicului general pentru spioni prolifici, deși în serviciile secrete – de intelligence, modern spus – există patrioți care în anumite momente importante au adus servicii prețioase propriilor țări, chiar cu prețul vieții.

Obișnuiți cu seriile James Bond 007, ne-am aștepta ca spionii să fie acei oameni bine făcuți, manechini, care operează tancuri, avioane, mașini de lux și arme succesiv, seducători, dar realitatea vieții de spion pare să fie mult mai intrigantă: sunt oameni discreți, inteligenți, cunoscători de mai multe limbi străine și, cel mai important, patrioți.

Denumită Mata Hari a României, după celebra spioană olandeză condamnată la moarte pentru spionaj în favoarea Germaniei în Primul Război Mondial, Maria Bălan s-a născut în 1895 la Vârșeț, oraș românesc din Banatul Sârbesc. Tatăl Mariei era preotul român din sat. Era elevă la Școala Normală din localitate când în oraș sosea un corp al armatei austro-ungare. Vorbea sârbo-croată, maghiară, franceză și germană.

Povestea de spionaj a început în anul 1910, când Maria s-a îndrăgostit de ofiţerul găzduit în casa părinţilor ei. Cei doi au fugit la Timişoara, unde tânăra a fost părăsită la scurt timp de iubit. Timișoara se afla sub ocupația Imperiului Austro-Ungar.

Spirituală şi cochetă, Maria Bălan nu putea trece neobservată şi a devenit o atracţie pentru ofițerii din oraşul de pe Bega. Ceea ce nu ştiau personajele importante de la braţul femeii era că toate informaţiile de ordin militar pe care le auzea Maria ajungeau la Bucureşti, fiind folosite de funcţionarii din cadrul Ministerul de Război al României.

Nume de cod B9

În 1914, Maria Bălan primește oficial numele de cod B9 și începe să trimită informații către București, deși România nu intrase încă în Primul Război Mondial. Aceste date includeau planurile de luptă ale armatei, situația armamentului și alte elemente esențiale. De asemenea, Maria divulgă autorităților române identitatea unor agenți ai Imperiului Austro-Ungar infiltrați în satele din zona culoarului Rucăr – Dragoslavele – Câmpulung Muscel:  erau pădurari și vânători, însă în realitate executau misiuni de recunoaștere în vederea unei posibile invadări a teritoriului.

Toate rapoartele sale ajungeau la Direcția Siguranței Generale a statului din Ministerul de Interne al țării și la secția a II-a a Marelui Stat Major din Ministerul de Război.

„În urma legăturilor cu ofițeri germani și austro-ungari din Timișoara, agentul B9 aduce imense servicii României și Serbiei în anii Primului Război Mondial, procurând informații cu privire la pregătirile militare și la mișcările trupelor austro-ungare din Banat, precum și la planul Puterilor Centrale îndreptate împotriva Regatului României”, menționa Ion Bodunescu, autorul lucrării „Descifrarea unei istorii necunoscute”, scrisă în colaborare cu Ion Rusu Șirianu.

În 1918 identitatea ei avea să fie aflată odată cu ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale și retragerea autorităților române la Iași, când ocupanții cercetează arhivele rămase în Capitală. Maria Bălan este reținută, iar autoritățile austro-ungare demarează un proces de urgență.

Procesul a fost sumar, Maria fiind condamnată la moarte pentru înaltă trădare, urmând a fi spânzurată. În ziua execuției, sergentul de gardă găsește celula Mariei goală. Ea reușise să evadeze cu ajutorul unui ofițer austriac. A mers la București, iar apariția ei în capitală a dus la concluzia că serviciul de spionaj român i-a organizat evadarea. I se atribuie o identitate falsă, sub care locuiește la București și la Paris până în anul 1928, când se întoarce în localitatea natală.

Nu mai avea familie. A cumpărat o cârciumă, cade în patima băuturii și intră în depresie. În seara de 30 septembrie 1936, a plecat spre cimitir. A doua zi este găsită moartă, prin otrăvire, lângă mormântul părinților.

Misiunea și moartea sa au făcut înconjurul Europei: „Faimoasa Maria Bălan, regina spionajului, o Mata Hari a Ungariei”, scria pe prima pagină cotidianul „Paris Soir”, din 6 octombrie 1936, la cinci zile după moartea ei. La rândul său, ziarul italian „Tempo” anunța în 10 octombrie același an: „Planurile austro-ungarilor au fost dejucate de o spioană desăvârșită”.

Tribuna.US