O lecție pentru America: Politicile verzi zdrobesc economia germană

Produsul intern brut al Germaniei este în scădere din al treilea trimestru al anului 2022, provocând temeri legate de prima recesiune de doi ani de la începutul anilor 2000. Fermierii germani protestează deschis față de noile reglementări climatice care ar crește prețul motorinei, vitală pentru tractoare și utilaje agricole. Această nemulțumire este oglindită de publicul larg, care se opune creșterii costurilor energetice care trag în jos economia. Sondajele recente arată o schimbare semnificativă a opiniei publice, care se opune tot mai mult guvernului de coaliție.

Spre deosebire de Camera Reprezentanților sau de Senat din SUA, unde invariabil un singur partid asigură o majoritate de guvernare, mai multe partide germane trebuie să formeze o coaliție pentru a atinge pragul majoritar necesar de 50%+1.

În prezent, această coaliție este formată din Partidul Verde, Partidul Social Democrat și Partidul Liber Democrat. Cele mai recente sondaje arată că toate aceste partide sunt cotate cu mult sub rezultatele obținute la alegerile din 2021, în timp ce partidele mai de dreapta, precum Uniunea Creștin-Democrată și Alternativa pentru Germania, au o popularitate în creștere.

Recenta încetinire economică a dus la o nemulțumire politică pe scară largă, iar în centrul acestei încetiniri se află o politică energetică dezastruoasă.

În loc să se concentreze asupra accesibilizării energiei, guvernul și-a continuat angajamentul față de “Energiewende” – “Tranziția energetică” – un proiect guvernamental care vizează trecerea radicală de la combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. Unul dintre obiectivele declarate ale proiectului este de a crește utilizarea surselor de energie regenerabilă la 80% până în 2030 și la 100% până în 2035. Scopul final este de a ajunge la emisii nete de carbon zero până în 2045.

Închiderea de către Germania a centralelor sale nucleare în aprilie 2023 a făcut ca atingerea obiectivelor de zero net să fie mult mai dificilă, având în vedere că energia nucleară este capabilă să genereze cantități substanțiale de energie electrică fără emisii de carbon. Efectul economic al acestor decizii este palpabil pentru oamenii obișnuiți, care îl resimt în fiecare lună atunci când își plătesc facturile de energie.

Potrivit celor mai recente date publicate de Oficiul Federal de Statistică din Germania, consumatorii au plătit în medie 46 de cenți pe kilowatt-oră pentru electricitate. Pentru comparație, prețul mediu al energiei electrice în Statele Unite în luna decembrie a fost de puțin sub 13 cenți pe kWh.

Disparitățile de costuri pot fi observate și în ceea ce privește prețul benzinei. La pompa de combustibil, consumatorii germani plătesc un preț mediu de 7,23 dolari pe galon, față de 3,33 dolari în America.

Aceste costuri ridicate ale energiei încetinesc alte aspecte ale economiei, conducând la pierderi dramatice ale puterii de cumpărare pentru consumatori și amenințând să facă producția nerentabilă pentru multe companii. În plus, afacerile mici și fermierii, care depind de electricitate și, respectiv, de îngrășăminte pentru a funcționa, au fost extrem de afectate de aceste creșteri recente ale prețurilor.

În plus, încetinirea comerțului mondial afectează profund economia Germaniei, axată pe exporturi, exacerbând declinul economic general. Din păcate pentru germani, nici previziunile economice recente nu oferă prea multe speranțe. Economiștii preconizează că economia va crește doar cu aproximativ 0,2% în 2024.

Marile companii germane au luat deja notă și au acționat în consecință. Aproximativ 67% dintre companiile germane și-au mutat cel puțin o parte din operațiuni în străinătate, invocând prețurile ridicate ale energiei și inflația ca fiind principalele motive pentru a pleca. Această dezindustrializare pe scară largă este predominantă mai ales în sectoarele de inginerie mecanică, bunuri industriale și automobile – coloana vertebrală a economiei germane.

Punctul de cotitură a fost atins în februarie, când faimosul producător de mașini de spălat vase Miele, deținut de o familie, a anunțat că va elimina mii de locuri de muncă și va muta producția în Polonia. Producătorul de automobile de lux Porsche plănuia inițial să construiască o nouă fabrică de baterii auto pe plan intern, iar apoi a schimbat viteza, anunțând că intenționează să deschidă fabrica propusă în America. Atât lipsa investițiilor viitoare, cât și dezindustrializarea creează un efect de bulgăre de zăpadă, înrăutățind situația.

Nemulțumirea generalizată față de politicile ecologice ale Germaniei ar trebui să fie o lecție pentru America. În centrul problemei se află eșecul Germaniei de a permite industriei energetice să creeze energie la prețuri accesibile pentru cetățenii săi. Timp de ani de zile, agenda energiei verzi anti-business a redus emisiile de carbon, dar a accentuat criza economică. Experiența Germaniei arată că America are nevoie de o politică energetică solidă, nu de obiectivele arbitrare privind clima pe care le urmărește actuala administrație.

Tribuna.US