„Aș desființa agricultura și nu aș domestici animalele. Cred că am fi oameni mult mai buni dacă… nu am avea proprietăți și am trăi în grupuri în loc d
„Aș desființa agricultura și nu aș domestici animalele. Cred că am fi oameni mult mai buni dacă… nu am avea proprietăți și am trăi în grupuri în loc de cupluri..” – Arh. Oana Bogdan, membră a Consiliului Național al partidului PLUS+
Cei care i-au atras atenția doamnei arhitect Oana Maria Bogdan că are convingeri de factură bolșevică au fost imediat acuzați de simpatizanții partidului că au scos afirmațiile ei din context.
Dar jurnalistul Adi Mosoianu scrie pe platforma Profit.ro despre contextul mai larg în care Oana Bogdan a făcut aceste afirmații. El atrage atenția că membra PLUS+ este la Bruxelles asociata arhitectului Leo Van Broeck, un expert care are un cuvânt important de spus în politicile publice din Belgia. Una dintre propunerile acestuia (care nu a fost aprobată pentru că nu era prea coerentă) a fost interzicerea construirii pe terenurile libere, mai ales pe cele din rural.
„Opțiunea de a locui la țară ne distruge zonele verzi.” – Arh. Leo Van Broeck, citat de presa belgiană.
Așadar, scopul măsurii ar fi fost conservarea mediului. Leo van Boeck mai crede că „vom face ca și orașele să devină mai verzi, pe măsură ce vom locui în ele în număr tot mai mare” – pentru că nu ne mai vom deplasa cu mașinile, explică el.
Dar prețul acestui „câștig” va fi supraaglomerarea orașelor. Susținând că Belgia este „mare consumatoare de spațiu”, în comparație cu alte țări, Leo Van Broeck propune planuri de urbanism care să crească densitatea populației de la orașe prin construirea de ansambluri rezidențiale pe suprafețe reduse de teren. Anul trecut, argumentând că pământul este un fel de bun comun al omenirii, care trebuie conservat, la fel ca apa și aerul, el scria:
„Nu susțin naționalizarea terenurilor, e o soluție comunistă și știm că nu funcționează. Însă utilizarea terenurilor trebuie administrată în mod colectiv, de către Guvern.” – Arh. Leo Van Broeck în presa belgiană
Aici, arhitectul belgian și Oana Bogdan se întâlnesc în idei. De curând, românca a acordat un interviu platformei G4media.ro, unde declară:
„Eu nu am vorbit de abolirea proprietăţii. Eu am vorbit de renunţarea la proprietate. Deci de bună voie tu renunţi pentru că crezi într-un alt model. Şi poate nu renunţi total, poate renunţi parţial. De fapt, este un alt mod de raportare la proprietate. Pentru că, uitaţi, pe 15 martie va avea loc Marşul Tinerilor pentru Climat. Oamenii aceştia, generaţiile tinere, îşi cer nişte drepturi. (…) pământul ăsta pe care trăim – nu este proprietatea – este proprietatea unei familii foarte vaste. Şi din familia asta au murit foarte mulţi oameni, trăiesc foarte puţini şi vor trăi foarte mulţi. Era vorba despre generaţiile următoare.” – Arh. Oana Bogdan, interviu acordat G4media.ro
Intențiile sunt bune, dar raționalizarea spațiului locuibil amintește de măsurile de reglementare ale comuniștilor, care planificau și reglementau orice. Iar cei care au trecut o dată prin comunism nu se mai lasă prea ușor păcăliți să se reîntoarcă la blockhaus și la faimoasele cartiere-dormitor ceaușiste.
Vorba unui comentator de pe Facebook: „Modelul de locuire propus – cu buda, sufragerie si bucatarie comune – nu e chiar atat de nou: a fost visat si in URSS”. Și a fost și aplicat, atât în URSS, cât și în țările satelite. Intenția de atunci era, măcar la nivel declarativ, la fel de nobilă ca cea a arhitecților menționați mai sus: construirea unei lumi mai bune.
COMMENTS