Până când Joe Biden nu elimină restricțiile de pe piața energetică americană, el este complice în războiul lui Putin

Întrucât invazia Rusiei în Ucraina continuă, Statele Unite și aliații occidentali au impus o nouă rundă de sancțiuni economice. Dar acestea nu vor avea efectul dorit atâta timp cât sectorul energetic rusesc este exceptat, analizează Helen Raleigh într-un articol The Federalist.

De curând, Statele Unite au impus sancțiuni asupra a patru mari bănci rusești și au restricționat tranzacțiile unor anumite întreprinderi de stat rusești pe piețele internaționale. Chiar mai mult, SUA, Uniunea Europeană și Regatul Unit au sancționat banca națională a Rusiei, împiedicând-o să utilizeze activele pe care le deținea în străinătate pentru a stabiliza economia Rusiei sau „să folosească alte bănci de stat și private pentru a gestiona operațiunile băncii naționale“.

În plus, Departamentul de Trezorerie al SUA le-a interzis americanilor să facă afaceri cu banca națională a Rusiei, cu ministerul de finanțe sau cu fondul suveran de investiții al Rusiei. Nicio bancă națională a vreunei țări nu a mai fost sancționată în acest fel până acum. Potrivit oficialilor administrației Biden, aceste sancțiuni recente care vizează sistemele bancare și financiare ale Rusiei reprezintă „cele mai dure sancțiuni impuse de Occident în ultima jumătate de secol“.

În consecință, rubla rusească a scăzut cu peste 20%. La finalul zilei de luni, săptămâna trecută, o rublă valora mai puțin de 1 cent. Devalorizarea rublei va afecta negativ economia Rusiei în multe feluri. Va înrăutăți inflația aflată deja la cote ridicate (în ianuarie 2022, rata inflației în Rusia era de 8,7%), va scădea nivelul de trai și, în ceea ce privește companiile rusești, va îngreuna acumularea de capital necesar pentru operațiunile comerciale actuale sau pentru extinderea pe viitor.

Devalorizarea rublei afectează, de asemenea, încrederea consumatorilor și poate duce chiar la incapacitate de plată. Potrivit surselor, rușii neliniștiți au făcut cozi la bănci și bancomate pentru a-și retrage banii, lucru ce nu s-a mai întâmplat în țară de la căderea fostei Uniuni Sovietice, în 1989.

Drept reacție, Banca Rusiei a fost nevoită să majoreze dobânda de la 9,5% la 20% și să închidă piața bursieră săptămâna trecută. Banca națională a ordonat companiilor rusești să vândă 80% din veniturile lor în valută. Acțiunea era menită să împiedice deprecierea rublei prin crearea unui echilibru artificial între cerere și ofertă și oferind băncii centrale acces la valută străină, de exemplu dolari americani. Datorită acestor măsuri, rubla și-a revenit puțin în ziua următoare. Începând de marți dimineața, o rublă valora 8,6 cenți.

Sancțiunile nu se aplică sectorului energetic

Fără îndoială, ultima rundă de sancțiuni occidentale a cauzat unele daune economiei Rusiei. Dar ele nu sunt atât de eficiente pe cât ar fi putut fi, deoarece sectorul energetic al Rusiei este exceptat. Companiile lor energetice continuă să exporte petrol și gaze în întreaga lume, obținând profituri fenomenale din cauza creșterii vertiginoase a prețurilor la energie și nu sunt afectate de sancțiuni, aducând în Rusia valuta străină extrem de necesară.

Sectorul energetic joacă cel mai important rol în economia Rusiei, care este aproximativ de dimensiunea celei din Coreea de Sud. Sectorul energetic al Rusiei reprezintă 14% din PIB-ul țării. Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume și unul dintre principalii furnizori de petrol. Veniturile din sectorul energetic au ajutat Rusia să acumuleze 630 de miliarde de dolari în rezerve valutare în ultimii ani și au contribuit la peste 40% din bugetul federal al țării.

Un studiu al Institutului Kiel privind Economia Mondială, un grup de experți cu sediul în Germania, arată că un „embargo asupra gazelor ar reduce PIB-ul Rusiei cu aproape 3%, iar suspendarea importurilor și exporturilor de țiței ar duce la o scădere de peste 1%“. Exceptând însă sectorul energetic al Rusiei, actualele sancțiuni occidentale ar putea reduce PIB-ul Rusiei cu doar 1%.

Justificarea acestei exceptări

Președintele Biden a justificat exceptarea sectorului energetic rusesc de la aceste sancțiuni numind-o o măsură necesară „pentru a limita creșterea prețului la pompă pentru poporul american“. Sub conducerea lui, prețul combustibilului a crescut vertiginos cu 60%, iar anul trecut, Statele Unite au dublat volumul importurilor de țiței din Rusia.

Deși importurile din Rusia reprezintă doar 3% din totalul importurilor de țiței făcute de SUA în 2021, Statele Unite sunt pe cale să devină și mai dependente de petrolul Rusiei, deoarece președintele Biden își intensifică războiul împotriva industriei energetice americane pentru a promova „energia verde“.

Un alt motiv declarat de Biden pentru scutirea de sancțiuni a sectorului energetic rusesc este menținerea stabilității economice a aliaților noștri europeni, care depind mult mai mult de industria energetică a Rusiei datorită cruciadei lor curente împotriva combustibililor fosili. Aproximativ 30% din importurile de gaze ale Uniunii Europene și 35% din importurile de petrol provin din Rusia.

Germania, cea mai puternică economie din Uniunea Europeană, este chiar mai vulnerabilă – 36% din importurile sale de gaze naturale și aproape 40% din importurile sale de petrol provin din Rusia. După ce Rusia a invadat Ucraina, Germania a oprit proiectul conductei Nord Stream 2 pentru a-și arăta solidaritatea cu aliații. Dar acțiunea Germaniei este doar simbolică, întrucât ea continuă să importe gaze din Rusia prin conducta existentă, care trece prin Ucraina.

Germania este, de asemenea, pe cale de a elimina treptat cărbunele începând din 2030 și nu va prelungi durata de viață a celor trei centrale nucleare încă funcționale. Fără energia furnizată de Rusia, se estimează că rezervele UE ar permite statelor membre, inclusiv Germaniei, să supraviețuiască timp de doar trei luni.

Citește și Dacă Ucraina supraviețuiește, nu va fi datorită sancțiunilor lui Biden

Energia verde ne pune într-o poziție vulnerabilă

În mod ironic, războiul declarat combustibililor fosili în propriile țări de către Statele Unite și Uniunea Europeană i-a forțat să se bazeze pe energia furnizată de un adversar. Exceptarea sectorului energetic al Rusiei de la sancțiunile occidentale neutralizează efectul acestora și afectează credibilitatea Statelor Unite și a aliaților noștri europeni.

Cum să ne ia Putin în serios când pe de o parte primește o palmă ușoară, dar pe cealaltă îi vin bani buni, pentru că nu putem trăi fără energia furnizată de țara lui? Cum pot dormi liniștiți liderii din Statele Unite și Uniunea Europeană, știind că Putin folosește fiecare cent pe care îl plătim pentru petrolul din Rusia pentru a-și finanța războiul?

După cum subliniază un articol din Wall Street Journal, „invadarea Ucrainei de către Rusia este un semnal de alarmă pentru președintele Biden și clasa politică liberală a Americii: încetați războiul împotriva sectorului energetic american. Obsesiile climatice ale Europei au făcut-o vulnerabilă la șantajul lui Putin, iar SUA riscă să repete această greșeală tragică“.

Să presupunem că Statele Unite și UE chiar vor să-l împiedice pe Putin să comită mai multe atrocități și să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. În acest caz, trebuie să înceapă să sancționeze de îndată sectorul energetic al Rusiei și să-l lovească pe Putin acolo unde îl doare cel mai tare.

Pentru a diminua efectele economice în propriile țări, atât Statele Unite, cât și UE trebuie să înceteze războiul împotriva combustibililor fosili și să anuleze politicile distrugătoare aplicate sectorului energetic. Fără a face acești pași, sancțiunile nu vor fi eficiente, Putin nu are nici un motiv să-și schimbe comportamentul, ucrainenii vor suferi în continuare, iar Statele Unite și UE arată ca niște mari ipocriți.

Traducere și adaptare
Tribuna.US