Panică globală: Dintr-o dată nu se mai nasc suficienți copii

Rata natalității scade rapid în toate țările, cu consecințe economice, sociale și geopolitice

Lumea se află la o etapă demografică surprinzătoare. În curând, rata globală de fertilitate va scădea sub nivelul necesar pentru a menține populația constantă. Este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat deja, analizează WSJ.

Fertilitatea este în scădere aproape peste tot, pentru femeile de la toate nivelurile de venit, educație și participare la forța de muncă. Scăderea natalității are implicații uriașe asupra modului în care trăiesc oamenii, asupra modului în care cresc economiile și asupra poziției superputerilor mondiale.

Demografia ar trebui să fie o forță care se mișcă încet, dar scăderea numărului de copii se întâmplă atât de repede și pe scară atât de largă încât i-a luat pe mulți prin surprindere. Unele estimări plasează acum numărul de copii pe care îi naște fiecare femeie sub rata de înlocuire globală de aproximativ 2,2. Statele Unite au depășit de mult acest nivel. Rata din Coreea de Sud, cea mai mică din lume, a fost cândva de neimaginat.

În țările cu venituri ridicate, fertilitatea a scăzut sub nivelul de înlocuire în anii 1970 și a scăzut în timpul pandemiei. Ea este în scădere și în țările în curs de dezvoltare. Anul trecut, India a depășit China ca fiind cea mai populată țară, însă fertilitatea acesteia este acum sub nivelul de înlocuire.

„Iarna demografică se apropie”, a declarat Jesús Fernández-Villaverde, un economist specializat în demografie la Universitatea din Pennsylvania.

Mulți lideri guvernamentali consideră că aceasta este o chestiune de urgență națională. Aceștia sunt îngrijorați de reducerea forței de muncă, de încetinirea creșterii economice și de pensiile subfinanțate, precum și de vitalitatea unei societăți cu tot mai puțini copii. Populațiile mai mici vin la pachet cu o influență globală diminuată, ceea ce ridică semne de întrebare în SUA, China și Rusia cu privire la poziția lor pe termen lung ca superputeri.

Unii demografi sunt de părere că populația lumii ar putea începe să se micșoreze în decurs de patru decenii – una dintre puținele situații în care acest lucru s-a întâmplat în istorie.

Donald Trump, prezumtivul candidat prezidențial republican din acest an, a calificat prăbușirea fertilității drept o amenințare mai mare pentru civilizația occidentală decât Rusia.

În urmă cu un an, premierul japonez Fumio Kishida a declarat că prăbușirea ratei natalității a lăsat țara “la limita dacă mai putem continua să funcționăm ca societate”.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a prioritizat creșterea „PIB-ului demografic” al țării.

Guvernele au lansat programe pentru a opri declinul – dar până acum abia dacă au reușit să facă ceva.

Surpriză demografică

În 2017, când rata globală de fertilitate – o imagine de ansamblu a numărului de copii pe care o femeie se așteaptă să îi aibă de-a lungul vieții sale – era de 2,5, Națiunile Unite estimau că aceasta va scădea la 2,4 la sfârșitul anilor 2020. Cu toate acestea, până în 2021, ONU a concluzionat că aceasta scăzuse deja la 2,3 – aproape de ceea ce demografii consideră a fi rata globală de înlocuire de aproximativ 2,2.

Rata de înlocuire, care menține populația stabilă în timp, este de 2,1 în țările bogate și ușor mai mare în țările în curs de dezvoltare, unde se nasc mai puține fete decât băieți și unde mai multe mame mor în timpul anilor de procreere.

În timp ce ONU nu a publicat încă ratele de fertilitate estimate pentru 2022 și 2023, Fernández-Villaverde a realizat propria estimare, completând proiecțiile ONU cu date reale pentru acei ani, care acoperă aproximativ jumătate din populația lumii. El a constatat că registrele naționale de nașteri raportează de obicei nașteri cu 10% până la 20% mai mici decât cele prevăzute de ONU.

Citește și Franța pune moartea în Constituție!

China a raportat 9 milioane de nașteri anul trecut, cu 16% mai puțin decât se preconiza în scenariul central al ONU. În SUA, anul trecut s-au născut 3,59 milioane de copii, cu 4% mai puțin decât a preconizat ONU. În alte țări, diferența este și mai mare: Egiptul a raportat cu 17% mai puține nașteri anul trecut. În 2022, Kenya a raportat cu 18% mai puține.

Fernández-Villaverde estimează că fertilitatea globală a scăzut între 2,1 și 2,2 anul trecut, ceea ce, potrivit acestuia, ar fi sub nivelul de înlocuire globală pentru prima dată în istoria omenirii. Dean Spears, economist în domeniul populației la Universitatea Texas din Austin, a declarat că, deși datele nu sunt suficient de bune pentru a ști cu exactitate când sau dacă fertilitatea a scăzut sub nivelul de înlocuire, „avem suficiente dovezi pentru a fi destul de încrezători că… punctul de trecere nu este departe”.

În 2017, ONU a estimat că populația mondială, care era atunci de 7,6 miliarde de locuitori, va continua să crească până la 11,2 miliarde în 2100. Până în 2022, aceasta a redus și a devansat vârful la 10,4 miliarde în anii 2080. Și aceasta este, probabil, depășită. Institutul pentru măsurători și evaluări în domeniul sănătății de la Universitatea din Washington crede acum că va atinge un vârf de aproximativ 9,5 miliarde în 2061, apoi va începe să scadă.

În Statele Unite, un baby boom pandemic de scurtă durată s-a inversat. Rata totală de fertilitate a scăzut la 1,62 anul trecut, potrivit cifrelor provizorii ale guvernului, cea mai mică înregistrată vreodată.

Dacă rata de fertilitate ar fi rămas aproape de 2,1, unde se afla în 2007, SUA ar fi primit cu 10,6 milioane de copii în plus de atunci, potrivit lui Kenneth Johnson, demograful principal de la Universitatea din New Hampshire.

În 2017, când rata de fertilitate era de 1,8, Biroul de recensământ a estimat că aceasta va converge pe termen lung la 2,0. De atunci, a revizuit această prognoză în scădere la 1,5. „Ne-a luat prin surprindere”, a declarat Melissa Kearney, economist la Universitatea din Maryland, specializat în demografie.

O a doua tranziție demografică?

Istoricii numesc tranziția demografică declinul fertilității care a început în secolul al XVIII-lea în țările industrializate. Pe măsură ce durata de viață s-a prelungit și mai mulți copii au supraviețuit până la vârsta adultă, impulsul de a avea mai mulți copii a scăzut. Pe măsură ce femeile au devenit mai educate și s-au alăturat forței de muncă, au amânat căsătoria și nașterea, ceea ce a dus la scăderea numărului de copii.

Acum, a spus Spears, „realitatea de ansamblu este că rata natalității este scăzută sau este în scădere în multe societăți și economii diverse”.

Unii demografi consideră că acest lucru face parte dintr-o „a doua tranziție demografică”, o reorientare a societății către individualism, care pune mai puțin accentul pe căsătorie și paternitate și face mai acceptabile mai puțini sau niciun copil.

În Statele Unite, unii au crezut la început că femeile pur și simplu amână nașterea din cauza incertitudinii economice care persistă în urma crizei financiare din 2008.

În cercetarea publicată în 2021, Kearney de la Universitatea din Maryland și doi coautori au căutat posibile explicații pentru scăderea continuă. Ei au descoperit că diferențele la nivel de stat în ceea ce privește legile de notificare a avortului de către părinți, șomajul, disponibilitatea Medicaid, costurile locuințelor, utilizarea contraceptivelor, religiozitatea, costurile de îngrijire a copiilor și datoriile studenților nu ar putea explica aproape nimic din declin. „Suspectăm că această schimbare reflectă schimbări societale ample care sunt greu de măsurat sau de cuantificat”, concluzionează ei.

Kearney a spus că, deși creșterea copiilor nu este mai costisitoare decât înainte, preferințele părinților și constrângerile percepute s-au schimbat: „Dacă oamenii preferă să-și petreacă timpul construindu-și o carieră, petrecându-și timpul liber, având relații în afara casei, este mai probabil ca acest lucru să intre în conflict cu creșterea copiilor”.

Între timp, datele privind utilizarea timpului arată că mamele și tații, în special cei cu un nivel de educație ridicat, petrec mai mult timp cu copiii lor decât în trecut. „Intensitatea activităților parentale este o constrângere”, a spus Kearney.

Erica Pittman, o bancheră de afaceri în vârstă de 45 de ani din Raleigh, N.C., a declarat că ea și soțul ei au ales să aibă un singur copil din cauza solicitărilor de timp, inclusiv îngrijirea mamei sale, care a murit anul trecut după o lungă luptă cu scleroza multiplă. Fiul lor în vârstă de 8 ani poate participa la ateliere de teatru, fotbal și tabere de vară deoarece cuplul, cu un venit combinat de aproximativ 225.000 de dolari pe an, are mai mult timp și bani.

„Mă simt ca o mamă mai bună”, a spus Pittman. „Simt că pot merge la serviciu – pentru că am o slujbă destul de solicitantă – dar îmi pot face timp și pentru a fi voluntar la școala lui, pentru a fi însoțitor pentru excursie și pentru a face astfel de lucruri, pentru că am doar unul singur de coordonat cu programul meu”.

Pittman a spus că pune la îndoială decizia lor doar atunci când fiul ei spune că și-ar fi dorit să aibă un frate cu care să se joace. Ca răspuns, ea și soțul ei, profesor de istorie la gimnaziu, aleg destinații de vacanță cu un club pentru copii, cum ar fi o croazieră Disney, pentru ca fiul ei să se poată juca cu alții de vârsta lui.

„Conectați la cultura globală”

Fertilitatea este sub nivelul de înlocuire în India, chiar dacă țara este încă săracă și multe femei nu muncesc – factori care susțin de obicei fertilitatea.

Urbanizarea și internetul au oferit chiar și femeilor din satele tradiționale, dominate de bărbați, o imagine a unor societăți în care mai puțini copii și o calitate mai bună a vieții reprezintă norma. „Oamenii sunt conectați la cultura globală”, a declarat Richard Jackson, președintele Global Aging Institute, un grup non-profit de cercetare și educație.

Mae Mariyam Thomas, în vârstă de 38 de ani, care locuiește în Mumbai și conduce o companie de producție audio, a declarat că a renunțat să aibă copii deoarece nu a simțit niciodată atracția maternității. Ea își vede colegele care se străduiesc să întâlnească persoana potrivită, se căsătoresc mai târziu și, în unele cazuri, divorțează înainte de a avea copii. Cel puțin trei dintre prietenele ei și-au congelat ovulele, a spus ea.

„Cred că acum trăim într-o lume cu adevărat diferită, deci cred că pentru oricine în lume este greu să găsească un partener”, a spus ea.

Africa Subsahariană părea cândva rezistentă la scăderea globală a fertilității, dar și acest lucru se schimbă. Ponderea tuturor femeilor de vârstă reproductivă care utilizează metode moderne de contracepție a crescut de la 17% în 2012 la 23% în 2022, potrivit organizației internaționale Family Planning 2030.

Jose Rimon, profesor de sănătate publică la Universitatea Johns Hopkins, consideră că acest lucru se datorează unui impuls din partea liderilor naționali din Africa care, după cum a prezis, va duce la o scădere a fertilității mai rapidă decât previzionează ONU.

Odată ce un ciclu de fertilitate scăzută se declanșează, acesta resetează efectiv normele unei societăți și, prin urmare, este greu de depășit, a spus Jackson. „Cu cât vezi că au mai puțini copii colegii, colegii și vecinii tăi, cu atât se schimbă întregul climat social”, a spus el.

Danielle Vermeer a crescut a treia într-o familie de patru copii în North Side din Chicago, unde cartierul ei era plin de catolici de origine italiană, irlandeză și poloneză, iar jumătate dintre prietenii ei apropiați aveau la fel de mulți frați ca și ea sau chiar mai mulți. Tatăl ei italo-american a fost unul dintre cei patru copii care au produs 14 nepoți. Acum, părinții ei au cinci nepoți, inclusiv cei doi copii ai lui Vermeer, în vârstă de 4 și 7 ani.

Femeia în vârstă de 35 de ani, care este cofondatoarea unei aplicații de shopping de modă, a declarat că înainte de a se hotărî să aibă copii, a consultat zeci de alte cupluri și biserica sa catolică și a citit cel puțin opt cărți pe această temă, inclusiv una scrisă de Papa Paul al VI-lea. Ea și soțul ei au stabilit că doi sunt numărul potrivit.

„Faptul de a aduce un copil pe lume este o responsabilitate incredibilă”, a spus ea.

Politici noi

Guvernele au încercat să inverseze scăderea fertilității prin politici pronataliste.

Poate că nicio țară nu a încercat mai mult timp decât Japonia. După ce fertilitatea a scăzut la 1,5 la începutul anilor 1990, guvernul a lansat o succesiune de planuri care includeau concediul parental și îngrijirea subvenționată a copiilor. Fertilitatea a continuat să scadă.

În 2005, Kuniko Inoguchi a fost numită primul ministru al țării responsabil cu egalitatea de gen și natalitatea. Principalul obstacol, a declarat ea, a fost reprezentat de bani: Oamenii nu își permiteau să se căsătorească sau să aibă copii. Japonia a făcut ca asistența maternală în spitale să fie gratuită și a introdus o indemnizație plătită la nașterea copilului.

Rata de fertilitate a Japoniei a crescut de la 1,26 în 2005 la 1,45 în 2015. Dar apoi a început să scadă din nou, iar în 2022 a revenit la 1,26.

În acest an, prim-ministrul Fumio Kishida a lansat un alt program de creștere a natalității, care extinde alocațiile lunare la toți copiii sub 18 ani, indiferent de venit, facultate gratuită pentru familiile cu trei copii și concediu parental plătit integral.

Inoguchi, în prezent membru al camerei superioare a parlamentului, a declarat că constrângerea pentru viitorii părinți nu mai este reprezentată de bani, ci de timp. Ea a făcut presiuni asupra guvernului și a întreprinderilor pentru a adopta o săptămână de lucru de patru zile. Ea a spus: „Dacă sunteți un oficial guvernamental sau managerul unei mari corporații, nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu chestiuni legate de salariu acum, ci de faptul că peste 20 de ani nu veți mai avea nici clienți, nici clienți, nici candidați la Forțele de Autoapărare”.

Premierul ungar Viktor Orban a promovat una dintre cele mai ambițioase agende europene în materie de natalitate. Anul trecut, el a extins beneficiile fiscale pentru mame, astfel încât femeile cu vârsta sub 30 de ani care au un copil sunt scutite pe viață de plata impozitului pe venitul personal. Acest lucru se adaugă la subvențiile pentru locuințe și pentru îngrijirea copiilor, precum și la concediile de maternitate generoase.

Rata de fertilitate a Ungariei, deși este încă mult sub rata de înlocuire, a crescut din 2010. Însă Institutul de Demografie din Viena a atribuit acest lucru în primul rând femeilor care au amânat nașterea copiilor din cauza crizei datoriilor care a lovit în jurul anului 2010. Ajustată pentru acest lucru, fertilitatea a crescut doar ușor, a concluzionat institutul.

În SUA, deși legislatorii statali și federali au făcut presiuni pentru a extinde subvențiile pentru îngrijirea copiilor și concediul pentru creșterea copilului, în general nu au stabilit ca obiectiv explicit o rată mai mare a natalității. Unii republicani, însă, înclină în această direcție. Anul trecut, Trump a declarat că susține plata unor „bonusuri pentru copii” pentru a susține nașterile din SUA, iar candidatul republican la Senatul Arizonei, Kari Lake, a susținut recent această idee.

Senatorul republican J.D. Vance din Ohio a declarat că scăderea fertilității contează dincolo de presiunile economice ale unei forțe de muncă mai mici și ale unei asigurări sociale nefinanțate. „Trăiți în comunități în care există copii zâmbitori și fericiți sau în care oamenii doar îmbătrânesc?”, a declarat el într-un interviu. Lipsa fraților și a verilor, a spus el, contribuie la izolarea socială a copiilor.

El a studiat potențialele soluții, în special abordarea Ungariei, dar nu a văzut nicio dovadă că există ceva care să funcționeze pe termen lung.

Institute for Health Metrics and Evaluation a găsit puține dovezi că politicile pronataliste duc la scăderi susținute ale fertilității. Cercetătorii spun că o femeie poate rămâne însărcinată mai devreme pentru a beneficia de un bonus pentru copii, dar probabil că nu va avea mai mulți copii pe parcursul vieții.

Presiunea economică

În condițiile în care nu se întrevede nicio inversare a ratei natalității, presiunile economice aferente se intensifică. De la pandemie încoace, lipsa forței de muncă a devenit endemică în toate țările dezvoltate. Această situație se va înrăutăți în anii următori, pe măsură ce scăderea natalității de după criză va duce la un aflux tot mai mic de lucrători tineri, ceea ce va exercita o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate și de pensii.

Neil Howe, demograf la Hedgeye Risk Management, a subliniat un raport recent al Băncii Mondiale care sugerează că înrăutățirea situației demografice ar putea face ca acesta să fie al doilea „deceniu pierdut” consecutiv pentru creșterea economică globală.

Rețeta obișnuită în țările avansate este mai multă imigrație, dar aceasta are două probleme. Pe măsură ce tot mai multe țări se confruntă cu stagnarea populației, imigrația între ele este un joc cu sumă zero. Din punct de vedere istoric, țările gazdă au căutat imigranți calificați care să intre pe canale formale și legale, dar în ultima vreme au venit în special imigranți necalificați, care adesea intră ilegal și cer azil.

Nivelurile ridicate de imigrație au stârnit, de asemenea, o rezistență politică istorică, adesea din cauza preocupărilor legate de schimbările culturale și demografice. O scădere a populației autohtone este probabil să intensifice aceste preocupări. Mulți dintre liderii cei mai dornici de a crește rata natalității sunt cei mai rezistenți la imigrație.

Pe măsură ce rata natalității scade, tot mai multe regiuni și comunități se confruntă cu depopularea, cu consecințe care variază de la școli închise până la stagnarea valorii proprietăților. Colegiile mai puțin selective se vor lupta în curând să umple sălile de clasă din cauza prăbușirii ratei natalității care a început în 2007, a declarat Fernández-Villaverde. Vance a spus că spitalele rurale nu pot rămâne deschise din cauza scăderii populației locale.

O economie cu mai puțini copii va avea dificultăți în a finanța pensiile și asistența medicală pentru un număr tot mai mare de vârstnici. Fondul național de pensii din Coreea de Sud, unul dintre cele mai mari din lume, este pe cale să se epuizeze până în 2055. O comisie legislativă specială a prezentat recent mai multe posibile reforme ale pensiilor, dar există doar o perioadă scurtă de timp pentru a acționa înainte ca următoarea campanie electorală prezidențială să se încingă.

A existat puțină presiune publică pentru a acționa, a declarat Sok Chul Hong, economist la Universitatea Națională din Seul. „Persoanele în vârstă nu sunt foarte interesate de reforma pensiilor, iar tinerii sunt apatici față de politică”, a spus el. „Este cu adevărat o situație ironică”.

Tribuna.US

Foto: Clay LeConey/Unsplash