Părinții afgani își vând copiii pentru a asigura familiei traiul zilnic

Bloomberg Quicktake a produs un scurt reportaj video privind greutățile economice majore cu care se confruntă populația din Afganistan, informează Dominic Pino într-un articol National Review.

„Părinții din Afganistan au fost forțați să-și vândă copiii, în special fiicele, pentru a-și hrăni restul familiei“, se spune în videoclip.

În filmare este prezentată Aziz Gul, mama unei fetițe de zece ani care a fost vândută, urmând a fi căsătorită forțat. Iată cuvintele ei:

„Nu aveam nimic de mâncare în casă, i-am spus soțului meu să facă rost de hrană înainte să ne moară copiii de foame. A început să tot aducă alimente și l-am întrebat de unde are banii necesari pentru a le cumpăra? Mi-a răspuns: ‘Mi-am vândut fiica pentru a obține bani și a cumpăra mâncare’. Am început să mă cert cu el și inima mea a încetat să mai bată, mi-aș fi dorit să mor. I-am spus soțului meu că nu-mi voi da fiica în căsătorie la o vârstă atât de fragedă“.

În videoclip apare și tatăl unei alte fete, de șapte ani, care la fel fusese vândută spre a fi căsătorită forțat. Familia care a cumpărat-o așteaptă până când va fi mai mare pentru a negocia suma finală și a o lua, se precizează în videoclip. Tatăl, Hamid Abdullah, încearcă să-și vândă și a doua fiică pentru echivalentul a 200-300 de dolari. „Astăzi nici măcar nu pot să fac rost de mâncare pentru familia mea sau de medicamente pentru soția mea bolnavă, așa că nu am altă opțiune“, spune el. „Trebuie să o vând din cauza sărăciei, vulnerabilității și situației proaste în care ne găsim“.

Directorul World Vision pentru Afganistan, Asuntha Charles, declara în videoclip că a fost „devastată“ să afle că familiile își vând copiii pentru a-și asigura traiul zilnic. Acest nivel de sărăcie nu reprezenta standardul obișnuit. „Situația se deteriorează în această țară și cei ce suferă sunt în special copiii“, a spus Charles.

Administrației Biden îi place să pretindă că nu se puteau știi consecințele părăsirii Afganistanului, dar această implozie economică era complet previzibilă. Colegul nostru Andrew Stuttaford scria anul trecut, pe 22 august: „Ceea ce urmează să se întâmple în curând pare să fie… colapsul financiar și criza de alimente. Aceasta din urmă, în special, va fi o provocare pentru noul regim“.

Într-un alt articol din 24 august, Andrew a scris: „Urmează o criză majoră, foarte curând. Sunt mult mai mulți oameni în nevoie decât ultima dată când talibanii erau la conducerea țării“.

Andrew menționa în acel articol că fostul guvernator al băncii centrale a Afganistanului, Ajmal Ahmady, a postat pe Twitter pe 18 august (contul său a devenit apoi privat) că urmau să se întâmple următoarele lucruri:

– Trezoreria va îngheța activele

– Talibanii vor trebui să ia măsuri pentru controlul capitalului și să limiteze accesul la dolar

– Moneda națională se va deprecia

– Inflația va crește

– Acest lucru îi va afecta pe cei săraci întrucât prețul alimentelor crește

Citește și Sondaj: Majoritatea alegătorilor americani dezaprobă modul de execuție a retragerii din Afganistan

Lucrurile s-au petrecut exact așa cum a prezis Ahmady.

1. Trezoreria a înghețat activele afgane pe 18 august.

2. Talibanii au interzis valuta, inclusiv dolarul, pe 3 noiembrie.

3. Moneda națională s-a depreciat cu 33% față de dolar în 2021.

4. „Hiperinflația ia cu asalt orașul Kabul, Afganistanul plătind prețul incompetenței talibanilor“, sună un titlu din 15 decembrie din Daily Telegraph.

5. Iar în prezent, potrivit reportajului Bloomberg, oamenii săraci își vând copiii pentru a-și putea asigura hrana, întrucât prețul alimentelor crește.

Situația economică a Afganistanului este o copie a situației sale pe plan militar: în absența sprijinului occidental, nu poate funcționa. După cum scria Alan Cole pe 23 august, Afganistanul importa anual mărfuri în valoare de 7 miliarde de dolari (PIB-ul întregii țări este de doar 19 miliarde de dolari). Fără un guvern susținut de Occident care să ofere măcar o minimă stabilitate străinilor ce fac afaceri în țară și fără acces la rezervele valutare ale țării, economia urma să se prăbușească, cu siguranță. Cole scria:

„Acest lucru va crea probleme majore cetățenilor de rând. Afganistanul nu a fost niciodată o țară deosebit de bogată, însă locuitorii săi se vor confrunta acum cu o penurie severă de produse din import, de la smartphone-uri până la medicamente. Țara depinde puternic de electricitatea din import și ar putea fi nevoită să reducă drastic consumul de energie“.

(Și această previziune privind electricitatea s-a împlinit: proiectele de energie electrică au fost suspendate datorită absenței sprijinului occidental, ceea ce a dus la închiderea fabricilor din Kandahar. Pe 27 decembrie, Afganistanul a semnat un nou acord de furnizare a energiei electrice cu Tadjikistanul, care avea propriile crize energetice, inclusiv recent, în noiembrie.)

Prognozele economice sunt întotdeauna dificil de făcut și adesea incorecte, dar criza economică cu care se confruntă în prezent Afganistanul era ușor de prevăzut. Nu numai că era previzibilă, ci chiar a fost prezisă. Nu numai că s-a întâmplat, ci s-a întâmplat exact așa cum au spus Stuttaford, Ahmady și Cole, printre alții, că se va întâmpla.

Deși știrile despre Afganistan nu mai prea ajung pe prima pagină a ziarelor, dezastrul declanșat de retragerea coordonată de președintele Biden este încă în derulare. Contrar cu ceea ce speră Biden, poporul american nu va uita ușor episodul Afganistan.

Popularitatea sa în sondaje a început să scadă în timpul acelei retrageri – situație care probabil a jucat un rol important în reacția la nivel național împotriva democraților, în 2021 – și nu și-a revenit. Americanii și aliații lor sunt încă blocați în Afganistan. Această criză nu dispare și nu trebuie să acceptați declarațiile administrației Biden că nu era previzibilă.

Traducere și adaptare
Tribuna.US