Patru culte creștine din România cer Guvernului să conteste decizia CEDO privind „familiile” LGBT | DOCUMENTE

UPDATE – România contestă decizia CEDO care impune „familia LGBT” în legislația națională | DOCUMENT

Patru culte creștine din România – Cultul Penticostal, Cultul Baptist, Cultul Adventist și Cultul Creștin după Evanghelie – au trimis Guvernului adrese oficiale prin care cer ca la nivel de stat, Guvernul să conteste decizia CEDO prin care România este obligată să recunoască cuplurile de același sex. Biserica Ortodoxă Română s-a exprimat, de asemenea, împotriva acestei decizii imediat după oficializarea sa. Termenul limită legal de contestare este 23 august 2023. Guvernul României nu dă niciun semn că va acționa.

Context

Pe 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cazul Buhuceanu și alții c. României (nr. 20081/19) care condamnă în premieră Statul Român pentru neasigurarea unui cadru legal de recunoaștere și protecție a dreptului la respectarea vieții private și de familie a cuplurilor de același sex.

Reclamanții, 21 de cupluri formate din persoane de același sex din România, au dat în judecată Statul Român întrucât acesta nu le-a oferit o formă legală de parteneriat civil, iar drept consecință nu au putut obține recunoașterea și protecția juridică a relațiilor lor. Legislația României recunoaște și protejează doar relațiile heterosexuale.

Solicitările cultelor

Îngrijorate de ingerința gravă a forurilor europene în Constituția și dreptul intern al României, cele patru culte solicită Prim-Ministrului Marcel Ciolacu, Președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, Președintelui Camerei Deputaților, Alfred Simonis și Ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, să intervină pentru a proteja legea fundamentală a țării, cât și valorile și tradițiile românilor, valorile iudeo-creștine care au stat la baza lumii civilizate, inclusiv a Europei și Uniunii Europene.

• Prin decizia CEDO din 23 mai 2023, cinci din cei șapte judecători care formează secția a IV-a a Curții Europene a Drepturilor Omului își propun să schimbe în mod insidios legislația românească privitoare la familie, subminând implicit suveranitatea națională a poporului român, care se exercită prin Parlament, precum și prin alte organisme alese prin mecanisme democratice.

• Din perspectivă creștină, căsătoria nu poate fi înțeleasă decât ca legământ solemn încheiat înaintea lui Dumnezeu de un bărbat și o femeie, după efectuarea în prealabil a formalităților înaintea ofițerului de stare civilă. Orice altă uniune care iese din acest tipar nu poate fi considerată căsătorie/uniune familială în sensul imaginii acceptate de o societate declarată majoritar creștină.

•Statul are dreptul și autoritatea de a legifera în ceea ce privește dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și de a întemeia o familie. Drept pentru care, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Buhuceanu și alții contra României constituie o încălcare a suveranității naționale a poporului român, precum și o ingerință gravă în procesul democratic de legiferare care, conform Constituției României, aparține organelor reprezentative ale Statului (Parlament, respectiv Guvern). Temeiul pronunțării hotărârii Curții Europene este unul nefondat, întrucât acesta ar fi o presupusă încălcare a articolului 8 din Convenție care statuează dreptul oricărei persoane la viață privată și familie. Însă, definirea familiei, este făcută tot de Convenție la articolul 12, care prevede că „bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie”.

Lipsa unui consens la nivel național reprezintă un puternic semnal al societății românești către oamenii politici, de a nu legifera legea parteneriatului civil în România.

Ce poate face Guvernul României, în analiza OCDL

Oficiul Creștin pentru Drepturi și Libertăți prezintă modul în care Guvernul României decizia CEDO și pe ce bază legală.

„Într-un termen de 3 luni de la pronunțare, oricare dintre părți (reclamanții, respectiv Statul Român) poate solicita retrimiterea cauzei în fața Marii Camere CEDO, pentru o procedură separată care se poate desfășura pe durata a 2-4 ani de zile. În cadrul acestei proceduri Statul Român va putea invoca o serie de critici asupra hotărârii pronunțate, precum:

• Rolul CEDO – art. 19 din Convenție definește în mod expres rațiunea pentru care s-a înființat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv „Pentru a asigura respectarea angajamentelor ce decurg pentru Înaltele Părți Contractante din prezenta Convenție şi din Protocoalele sale”. Preambulul Convenției face referire la un patrimoniu comun al idealurilor și tradițiilor politice, respectul libertăților și supremația dreptului. Acesta asigură cadrul conform căruia Curtea Europeană trebuie să interpreteze drepturile consacrate de Convenție ținând cont de semnificația lor existentă în ordinea juridică comună a statelor semnatare stabilită la momentul semnării Convenției și Protocoalelor adiționale. Statelele membre ale Convenției nu s-au angajat să protejeze drepturi nedeterminate al căror conținut precis va evolua în timp și va putea fi adaptat, fără ca ele să îl fi consimțit în mod expres.

• Puterea normativă privitoare la chestiuni fundamentale din societate nu poate fi exercitată de către un organ judiciar, nici chiar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, or Curtea se poziționează în astfel de situații ca o autoritate de legiferare, în contradicție evidentă cu procesele democratice ale statului pârât.

• Statele membre sunt libere să adopte și să adapteze noi drepturi la realități sociale prezente pe calea unor noi tratate.

• Lipsa unui consens unitar al Statelor membre în privința chestiunilor antropologice și moral-fundamentale.

• Niciun text internațional normativ nu impune României vreo obligație pozitivă de recunoaștere a cuplurilor de același sex”.

Adresele celor patru culte creștine

Tribuna.US