Liiceanu și Dan Barna: unde dai și unde crapă

Duminică voi vota Paleologu. Mă hotărâsem dinainte, dar atacul inept și contraproductiv al dlui Liiceanu mi-a întărit convingerea, iar răspunsul ferm și elocvent al dlui Paleologu a validat-o.

Cât de inept? Liiceanu a promovat în liga mare, alături de Hillary Clinton. Într-un podcast recent, realizat de David Plouffe (șeful de campanie al lui Obama în 2008), cea cotată să-l pulverizeze pe Trump în 2016 a comentat și despre candidații partidului Democrat la alegerile prezidențiale americane de anul viitor. Printre candidați se numără și Tulsi Gabbard, deputat Democrat în Congres din partea statului Hawaii. Are 38 de ani, s-a înrolat voluntar în armata SUA în 2004 și a servit timp de un an în Irak în cadrul unei unități militare cu specific medical. Platforma ei nu diferă mult de propunerile celorlalți candidați, dar nu este chiar atât de avântată în ridicol. Singura asemănare cu situația dlui Paleologu ar fi faptul că și ea are șanse foarte mici de a câștiga propria cursă politică.

Fără să o numească, Hillary s-a referit la candidatura Gabbard ca fiind susținută din umbră de ruși: „Ea este favorita rușilor. Ei au o mulțime de site-uri și roboți virtuali și alte modalități prin care au susținut-o până acum… Da, ea este omul rușilor, fără nicio urmă de îndoială”. În principiu Hillary și Liiceanu susțin același scenariu al candidatului manciurian, al intrusului manipulat de alții și care afectează grav întrecerea dintre candidații legitimi. La Hillary manipularea o fac rușii, pe când Liiceanu o identifică în orgoliul și imaturitatea lui Paleologu.

Cât de contraproductiv? În orice confruntare este recomandabil a nu comite erori tactice care pot fi valorificate ușor de adversar. Atacul la persoană executat de Liiceanu a fost atât de grosolan și ranchiunos (culminând cu minciuna conform căreia Paleologu s-ar fi folosit în mod abuziv de cuvintele bune spuse de Pleșu la adresa sa) încât i-a oferit celui atacat, pe tavă, șansa de a ocupa un plan moral superior.

Iar dacă tot s-a complăcut în ipostaza de Don Corleone intelectual, Liiceanu nu ar fi trebuit să uite regula numărul unu: „This is business, not personal!” Disecă și critică cu argumente programul electoral al celui pe care îl combați, dar nu ataca persoana. De asemenea evită văicăreala substituindu-se ca raționament central, în speță ideea că Paleologu șterpelește voturile cuvenite candidatului tău preferat. Într-o lume ideală Dan Barna ar fi candidat singur și i s-ar fi cuvenit 100% din voturi, dar pînă atunci e nevoit să le dobândească într-o competiție cu alții. Voturile nu sunt haraci de încasat de la paizani.

Alegerea din prezent este între un rău pe față (madam Dăncilă), diverse propuneri de rău fardat și o variantă pozitivă cu lipsuri. Îl prefer pe Paleologu, în pofida unor rezerve considerabile pe care le-am detaliat nu demult. În urma disputei iscată de Liiceanu votez Paleologu și dintr-un considerent tactic: doresc ca feblețea intelighenției progresiste să nu ajungă în finală. De aceea vă propun acțiunea „unde dai și unde crapă”: duminică ștampilați Paleologu și discriminați-l pe Barna. Două voturi într-unul, cu prețul unei singure deplasări la urne. Oferta sezonului, sponsorizată de editura Humanitas.

Emil Borcean – PERISCOP