Poate Social Media influența un război?

Un experiment din 2019 a exploatat Facebook și Instagram pentru a manipula soldații

Disputa între Cornell și Harvard la hochei este una legendară. Fanii Harvard obișnuiau să cânte muzică populară și să arunce fân pe gheață, făcând haz de țăranii din nordul statului New York. Ca răzbunare, fanii Cornell de la Lynah Rink din Ithaca aruncau pești pe gheață (în ciuda faptului că erau percheziționați la intrare în arenă) și timp de mulți ani au atârnat un pui viu de poarta echipei Harvard. O analiză a lui Andy Kessler pentru The Wall Street Journal.

Am discutat recent cu un proaspăt absolvent care mi-a explicat modul în care studenții au modernizat această șicanare. Folosind conturi false de rețele sociale cu imagini ale colegilor, „atacatorii” s-ar „împrieteni” inevitabil cu portarul de la Harvard și ar afla detalii despre viața personală. În timpul meciului, mulțimea l-ar lua în zeflemea despre mătușa lui Millie, câinele Muffin sau despre recenta despărțire. În cele din urmă portarul s-ar întoarce și s-ar uita confuz la mulțime. Operații psihice de succes!

Aceleași tactici se folosesc și în planificarea unui război. Operațiunile psihologice nu sunt o noutate: am avut Tokyo Rose, pamflete aruncate din avion și un ministru irakian al informațiilor, Baghdad Bob, care mințea în direct pe CNN.

Acum Instagram? În februarie 2012 am scris un articol intitulat „Când vor alege rețelele sociale un președinte?” Majoritatea cititorilor au spus că niciodată. Ei bine, acest lucru s-a întâmplat. Este timpul să ne întrebăm: când vor altera rețelele sociale un război?

În 2019, în timpul unui exercițiu militar, Centrul pentru Excelență în Comunicații Strategice al NATO a desfășurat o „echipă roșie” pentru a vedea dacă ar putea perturba 150 de soldați. Cheltuind doar 60 de dolari pe boți ruși și folosind doar date deschise, cercetătorii au putut afla numele de utilizator, numerele de telefon, e-mailurile și identitățile soldaților. De asemenea, soldații au fost abordați pe Facebook și Instagram, le-au fost cartografiate conexiunile cu alți membri ai forțelor armate, le-a fost determinată locația în perimetrul de un kilometru și chiar i-au făcut pe soldați să trimită selfie-uri cu echipamentele lor militare. Aparent, chiar și soldații cred că dacă un lucru nu este pe Instagram, nu s-a întâmplat cu adevărat.

Potrivit raportului asupra exercițiului, experții NATO ar putea „identifica locațiile exacte ale mai multor batalioane” și ar putea urmări mișcările trupelor. Iată și partea cea mai înfricoșătoare a raportului: „Nivelul de informații personale pe care l-am găsit a fost foarte detaliat și ne-a permis să inserăm un comportament nedorit în timpul exercițiului”. Janis Sarts, Directorul StratCom al NATO, a declarat: „De fiecare dată când am încercat să manipulăm comportamente, am reușit”.

Facebook a reușit să blocheze unele dintre conturile false ale cercetătorilor din cauza activității suspecte. Dar multe grupuri și profiluri false nu au fost suspendate. Iar acest lucru ridică întrebarea: este Facebook gata sau chiar dispus să ajute într-un război?

Să spunem, ipotetic, că Rusia invadează Ucraina și că SUA desfășoară trupe. Ar trebui SUA să blocheze rețelele sociale în zona geografică a câmpului de luptă? Să interzică soldaților să dețină smartphone-uri? Să blocheze semnalul GSM? La baza militară Tapa de lângă granița Estoniei cu Rusia, soldații își scot cardurile SIM din telefoane și folosesc internetul doar în punctele securizate. În timpul operațiunilor, soldații sunt obligați să sară într-un lac pentru a dezactiva telefoanele. Nu există o soluție simplă, având în vedere că un spartphone poate fi un instrument valoros în arsenalul unui soldat.

Rușii au avut și ei probleme cu social media. În 2014, după ce Zborul17 Malaysia Airlines a fost doborât deasupra Ucrainei, anchetatorii olandezi au reușit să identifice racheta BUK și să folosească informațiile publice postate de soldații și civilii ruși pentru a identifica unitatea care a mutat lansatorul de rachete și pe unde a trecut granița în Ucraina.

Ce este de făcut? În 2010, discret, a fost creat U.S. Cyber Command. În 2018, Generalul Paul M. Nakasone a preluat conducerea. În 2019 am scris un articol în care sugeram comandamentului cyber să adopte o abordare ofensivă. Profesorul de Drept de la Universitatea de Drept, Berkeley, John Yoo, mi-a spus: „Armele cibernetice ofensive sunt ieftine. Instrumentele defensive de securitate cibernetică sunt cele care sunt scumpe”. Am sugerat ca, după un atac cibernetic, să facem să pâlpâie toate luminile de la Moscova pentru a arăta că putem. Un fost moscovit a remarcat să energia electrică a orașului se întrerupe atât de des încât cetățenii nici nu observă.

Vă amintiți atacul cibernetic și oprirea conductei coloniale de 5.500 de mile de la Houston la Linden, N.J., în mai 2021, care a provocat o lipsă acută de gaz și panică? Colonial a plătit o răscumpărare în criptomonede pentru un instrument de decriptare pentru a debloca sistemele piratate – deși o parte din răscumpărare a fost recuperată ulterior. Ce se va întâmpla dacă un atac similar va avea loc iarna aceasta în timpul războiului ipotetic?

Luna trecută, Generalul Nakasone a spus că Cyber Command a fost activ împotriva grupului de ransomware. „Cu o serie de elemente ale guvernului nostru, am luat măsuri și am impus costuri. Este o piesă importantă de care ar trebui să fim mereu preocupați”.

„Costuri impuse” înseamnă probabil că SUA intră acum în ofensivă și îngreunează operațiunile atacatorilor. Se va extinde acest lucru și pe câmpul de luptă? Sunt forțele armate ale SUA și în special companiile de social media pregătite pentru atacuri cibernetice asupra soldaților și să fie pe picior de război? Sper. Războiul nu este un joc de hochei.

Traducere și adaptare
Tribuna.US