Puterea Vicepreședintelui de a accepta sau respinge voturile electorale, disputată

Pe 6 ianuarie, la ora locală 1 pm, membrii Congresului se vor aduna în sala Camerei Reprezentanților pentru a observa certificarea oficială a voturilor Colegiului Electoral pentru președinția Statelor Unite ale Americii.

Deși de obicei este o formalitate, nimic nu a avut un caracter obișnuit până acum cu privire la alegerile din acest an, pe fondul numeroaselor acuzații de fraudare a alegerilor în statele swing.

Situația este complicată de lipsa de claritate a limitelor legale și constituționale ale procesului. Sesiunea comună a Congresului ar putea avea ca rezultat un blocaj, în care nici un câștigător clar al cursei nu va fi anunțat.

Pe baza rezultatelor actuale, fostul vicepreședinte Joe Biden a primit 306 voturi electorale față de cele 232 ale lui Donald Trump. Între timp, Republicanii din șapte state în care Biden a clamat victoria și-au trimis propriile seturi de voturi electorale la Washington, iar unii membri ai Camerei au indicat că vor obiecta la voturile pentru Biden din anumite state.

Orice obiecție impune sprijinul unui membru al Camerei și al unui senator pentru a fi luată în considerare și în prezent există cel puțin un senator care a lăsat deschisă posibilitatea de a se alătura acestui proces.

Așadar, ce se va întâmpla?

Numărarea voturilor este reglementată primordial de Amendamentul 12 din Constituție și de Legea Validării Electorale, modificată.

Constituția prevede pur și simplu că electorii fiecărui stat trebuie să se întâlnească, să facă o listă a voturilor lor – pe care să le semneze și să le certifice – și să le trimită președintelui Senatului, adică vicepreședintelui Mike Pence.

„În prezența Senatului și a Camerei Reprezentanților, Președintele Senatului va deschide toate certificatele, după care voturile vor fi numărate”, arată amendamentul 1804.

Legea Validării Electorale din 1887, cunoscută în prezent sub denumirea de 3 U.S. Code Section 15, stabilește o procedură pentru modul în care sunt numărate voturile, modul de ridicare al obiecțiilor și modul de soluționare a litigiilor.

În primul rând, legea arată că vicepreședintele prezidează procedurile. Apoi, se arată că liderii Camerei și ai Senatului desemnează amândoi doi vorbitori. Vicepreședintele deschide plicurile cu certificatele de vot și le înmânează celor doi reprezentanți pentru numărare. Aceștia le citesc apoi cu voce tare, le numără și le returnează vicepreședintelui pentru a anunța rezultatele.

Apoi, într-un limbaj destul de complex, legea spune că membrii Congresul pot ridica obiecții. Este necesară cel puțin o obiecție din fiecare cameră pentru a declanșa un vot separat atât pentru Cameră, cât și pentru Senat cu privire la obiecții. Dacă ambele camere sunt de acord, electorii contestați sunt respinși. Acest lucru este practic exclus din cauza majorității Democraților din Cameră.

Dacă sunt prezentate două seturi de electori pentru numărare, Camera și Senatul trebuie să voteze separat care este setul legitim și care ar trebui respins. Dacă fiecare cameră votează diferit, ar trebui să conteze setul certificat de guvernatorul statului, ceea ce i-ar acorda victoria lui Joe Biden.

Citește și 4 moduri în care Joe Biden a răsturnat în mod magic normele electorale

Problema este că există un volum imens de analize juridice care susțin că Legea Validării Electorale este neconstituțională. Congresul nu-și poate aroga autoritatea de a decide care listă de electori este corectă și ce voturi ar trebui respinse. De asemenea, Congresul nu are puterea de a desemna guvernatorii de stat drept arbitri finali, susține un grup de legislatori și specialiști în drept.

Există două argumente pentru cine are puterea constituțională de decide ce electori sunt legitimi.

Unii juriști susțin că vicepreședintele este singurul cu discreția de a decide ce voturi vor fi numărate. Argumentul este că Fondatorii au intenționat ca vicepreședintele să fie singura autoritate cu privire le numărarea voturilor, deoarece rezoluția unanimă atașată Constituției spunea că Senatul ar trebui să-și numească președintele „pentru singurul scop de a primi, deschide și a număra Voturi pentru Președinte”.

Mai mult decât atât, înainte de adoptarea Legii pentru Validarea Electorală, vicepreședintele era cel care număra întotdeauna voturile, uneori în ciuda obiecțiilor majore venite din partea Congresului. Thomas Jefferson a făcut acest lucru în calitate de vicepreședinte la alegerile din 1800, numărând voturile deficiente constituțional din Georgia și asigurându-și de facto propria președinție.

Parlamentarii statului Arizona și electorii GOP, alături de Rep. Louie Gohmert, au depus o cerere de chemare în judecată federală prin care cer instanței să clarifice legea în sensul că Legea Validării Electorale este neconstituțională și puterea vicepreședintelui este primordială.

Nu toată lumea este, totuși, de acord.

Profesorul John Harrison de la Universitatea din Virginia, expert în istoria constituțională, susține că vicepreședintele nu are „nicio putere constituțională de a lua decizii” asupra căror voturi să fie luate în considerare.

Acesta spune că legea este deficitară în sensul că „Congresul nu are puterea de a face anunțul [deciziilor sale cu privire la numărul de voturi] concludent”. Dar asta nu înseamnă că nu poate prescrie deloc reguli.

„Constituția cere contabilizarea voturilor cu ambele camere prezente, astfel că eu consider că stabilirea procedurilor pentru numărătoare este în puterea Congresului”, a declarat expertul.

Al doilea argument este că legea supremă este cea care acordă autoritatea de a stabili modul în care electorii sunt aleși de legislaturile statului. Ca atare, orice dispută asupra căror voturi ar trebui numărate ar trebui rezolvată la nivelul legislativelor de stat.

Problema este că legislativele de stat nu sunt în sesiune și nu se pot întruni într-o sesiune specială fără o solicitare expresă din partea guvernatorilor, care au refuzat să facă asta. Între timp, legislativele au delegat puterea de certificare a electorilor Guvernatorilor și Secretarilor de Stat, subminându-și propria autoritate în acest sens.

Organizația conservatoare Amistad Project of the Thomas More Society a intentat un proces federal susținând că puterea legislativelor este atât „exclusivă, cât și nedelegabilă” și, prin urmare, orice statut al statului și al statelor federale contrare este neconstituțional și nul.

Acest lucru nu numai că ar elimina unele prevederi ale Legii Validării Electorale, dar va face ca voturile electorale care nu au fost certificate după alegeri de către legislativele statului să fie nelegitime.

Indiferent de ce vor spune instanțele, întrebarea vitală este ce se va întâmpla în Congres pe 6 ianuarie. Va refuza Pence să respecte Legea Validării Electorale? Vor trăda reprezentanții? Dacă lucrurile vor merge prost pentru Democrați, va încerca Nancy Pelosi să închidă sesiunea prematur?

Nu există niciun indiciu clar. Pence nu și-a făcut cunoscute intențiile.

Tribuna.US