Raidul FBI la locuința lui Trump ar trebui să îi îngrijoreze pe toți americanii, inclusiv pe criticii săi

A fost făcut public în sfârșit documentul în baza căruia s-a efectuat raidul asupra locuinței lui Trump. Cu o tonă de lucruri cenzurate; mai mult de 20 din cele 38 de pagini sunt parțial sau complet acoperite. Chiar și lista motivelor acestei cenzuri este complet ascunsă, cu excepția câtorva referiri la „siguranța agenților“.

Această cenzură extinsă nu este surprinzătoare. Ceea ce este surprinzător este conținutul ce rămâne vizibil, care nu justifică deloc nici actul percheziției în sine și nici modul în care acesta a fost executat. Acum se observă mai clar de ce Departamentul de Justiție nu a dorit să facă public documentul, analizează Brett L. Torman și Julie Warren pentru The Federalist.

Simplu spus, se pare că actul a uitat să includă baza legală și faptică care să dovedească că există probabilitatea ca președintele Trump să fi sustras sau păstrat în mod ilegal documente strict secrete în locuința sa.

Pentru ca mandatul să fie constituțional, părțile cenzurate ar trebui să arate că Trump a luat documente secrete ale Statelor Unite pe care nu le-a desecretizat și că a făcut acest lucru cu intenția de a face rău țării sau de a profita de pe urma informațiilor confidențiale.

În caz contrar, este greu de înțeles decizia de a acționa în felul în care au făcut-o DOJ și FBI cu un fost președinte al Statelor Unite și actual lider al partidului politic de opoziție.

Fără mai multe detalii, porțiunile necenzurate îi fac pe americanii obiectivi să se îngrijoreze că acest caz are de-a face mai degrabă cu faptul că Departamentul de Justiție și FBI nu au fost de acord cu avocații lui Trump cu privire la ceea ce fostul președinte putea păstra în mod legal și, ulterior, au luat problema în propriile mâini.

În primul rând, să abordăm aparentele deficiențe ale documentului în ceea ce privește stabilirea motivației necesare pentru a obține un mandat. Al Patrulea Amendament al Constituției Statelor Unite îi protejează pe cetățeni de percheziții nejustificate asupra propriei persoane sau asupra proprietății lor, precum și de arestare.

Pentru a se conforma celui de-al Patrulea Amendament, guvernul trebuie să arate că există motive întemeiate să considere că a fost comisă o infracțiune și că locul care urmează să fie percheziționat conține probe specifice privind acea infracțiune.

Percheziția poate fi considerată nejustificată atunci când legea nu prevede în mod clar o infracțiune la care să se facă referire, când faptele nu justifică percheziția sau când scopul percheziției depășește motivul pentru care a fost acordat mandatul.

În acest sens, supoziția nu reprezintă o motivație și, totuși, din porțiunea necenzurată a documentului, FBI pare să fi obținut mandatul de percheziție asupra locuinței lui Trump exact pe baza supozițiilor.

Documentul FBI nu reușește să arate că Trump a fost complice la luarea unor documente confidențiale de la Casa Albă sau la depozitarea ulterioară a acestora, în mod necorespunzător, în locuința sa de la Mar-a-Lago.

Această acuzație lipsită de orice fundament se bazează pe faptul că la începutul acestui an, 15 cutii de documente ar fi fost transferate de la Mar-a-Lago către Arhivele Naționale, în baza Presidential Records Act, și că unele dintre acele documente erau confidențiale.

Solicitarea FBI pentru un mandat de percheziție la reședința lui Trump s-a bazat pe presupunerea lor că Trump a trimis probabil aceste documente de la Mar-a-Lago și că acest lucru înseamnă că există motive să se considere că ar avea mai multe documente confidențiale la această locație, că Trump se află în posesia acestor documente și că au fost întreprinse acțiuni ilegale legat de aceste documente.

Actul făcut public nu conține nicio explicație care să arate că există motive să se considere că la Mar-a-Lago au rămas documente secrete, nici că Trump știa sau avea în posesia sa acele documente.

Mai mult, documentul publicat de FBI nu conține nimic care să sugereze că presupusele documente confidențiale erau deținute ilegal sau că au făcut obiectul unei activități ilegale.

S-a trecut cu vederea explicațiile juridice credibile care vin în sprijinul lui Trump în ceea ce privește legalitatea de a avea în posesia sa acele acte, și nici nu se arată că FBI ar avea autoritatea de a ancheta un fost președinte american conform acuzațiilor formulate în acel document. Magistratul care a autorizat mandatul pare să fi acționat la fel.

Având în vedere caracterul fără precedent al cazului, întrucât legea îi tratează în mod obișnuit pe președinți și foști președinți în mod diferit față de cetățeanul de rând, absența oricărei analize juridice cu privire la autoritatea Departamentului de Justiție de a se implica într-un astfel de caz împotriva lui Trump este uluitoare.

DOJ are o armată de avocați în cadrul Biroului Consilierilor Juridici care formulează opinii juridice pe astfel de teme. Dacă s-a formulat o astfel de opinie, orice analiză conținută acolo nu pare să fi ajuns în documentul făcut public sau în mandat.

Chiar și numai lipsa analizei juridice ar fi trebuit să ducă la refuzul acordării mandatului de percheziție, iar faptul că nu a fost așa ar trebui să dea de gândit americanilor, indiferent ce părere au despre Trump.

Citește și Dezvăluiri: Administrația Biden, implicată direct în ancheta FBI împotriva lui Trump

În ceea ce privește baza factuală sau analiza juridică, singurul lucru pe care îl putem constata din porțiunile necenzurate ale documentul publicat este că FBI a susținut pur și simplu că la Mar-a-Lago se aflau probabil documente pe care cineva probabil nu avea dreptul să le dețină, că acel cineva era probabil Trump, iar acest lucru este ilegal.

Pe baza acestei presupuneri, a fost acordat un mandat pentru o percheziție fără precedent la reședința unui fost președinte.

În al doilea rând, îngrijorările legate de ușurința cu care guvernul a putut percheziționa locuința cuiva, în ciuda lipsei alarmante a unei motivații care să-i susțină intruziunea, nu dispar pe motiv că locuința îi aparținea lui Donald Trump.

Criticii lui Trump, chiar și cei mai înfocați activiști ai libertăților civile, par dispuși să închidă ochii la încălcarea libertăților civile atunci când ținta se numește Trump.

Dar îi provocăm pe cei care se bucură de acest mandat, întrucât le satisface dorințele ostile, să-l citească din nou. Și de data aceasta să înlocuiască numele lui Trump cu propriul nume.

Această provocare nu are rolul de a-i pedepsi pe oponenții lui Trump pentru părerea lor despre acest om sau despre politica sa, ci pentru a le reaminti celor care pretind că le pasă de drepturile și libertățile tuturor americanilor că ei înșiși nu sunt imuni.

Dacă FBI-ul poate obține atât de ușor dreptul de a face o razie în casa lui Trump, bazându-se doar pe o presupunere, dacă nu cumva pe o agendă personală sau politică, ce te va proteja pe tine, casa ta sau intimitatea ta?

Protecțiile conferite de cel de-al Patrulea Amendament sunt fundamentale, dar dacă acest lucru rămâne adevărat va depinde de ceea ce face fiecare american pentru ca ele să se aplice tuturor.

Dacă nu se ține cont de drepturile dușmanului meu, atunci nu ar trebui să mă aștept la altceva nici în cazul meu sau al celor la care țin.

Traducere și adaptare
Tribuna.US