Din 1960 se înregistrează o tendință descendentă a numărului de copii născuți în UE. În 2024, România a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității
Din 1960 se înregistrează o tendință descendentă a numărului de copii născuți în UE. În 2024, România a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității din ultimii 100 de ani, potrivit Euronews.
România a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității din ultimul secol – cifrele arată că anul trecut s-au născut mai puțin de 150.000 de copii.
În multe sate din România se înregistrează o îmbătrânire a populației. În zonele urbane, mulți aleg să pună cariera pe primul loc și să aibă copii la o vârstă mai înaintată – o direcție recurentă în țările occidentale.
Unele școli și grădinițe au fost nevoite să se închidă din cauza lipsei de copii disponibili pentru a participa la cursuri. Acest lucru a putut fi observat în multe sate din România.
„Aici nu mai există nicio școală”, spune Alexandru Petzi, un fost director al unei școli închise din satul Brebu. „Există o altă școală în alt sat din apropiere, în Valic. Sunt doi copii din satul nostru care merg la școală acolo”.
Statisticile arată că municipiile Tulcea, Caraș Severin, Mehedinți, Covasna, Teleorman și Giurgiu sunt pe lista cu o rată a natalității deosebit de scăzută.
În urmă cu aproape o sută de ani, în 1930, România înregistra peste 480.000 de nașteri – un contrast puternic cu timpurile moderne.
5 riscuri majore
O natalitate redusă are un impact semnificativ asupra economiei, societății și structurii demografice pe termen lung.
- Îmbătrânirea populației
O natalitate scăzută duce la o pondere din ce în ce mai mare a persoanelor vârstnice la nivelul populație, ceea ce pune presiune pe sistemele de sănătate, pensii și alte servicii sociale. O populație îmbătrânită poate duce la o scădere a forței de muncă și la creșterea cheltuielilor publice pentru asistență socială.
- Scăderea forței de muncă
Dacă nu există suficienți tineri care să înlocuiască persoanele care ies la pensie, poate apărea o penurie de muncitori, ceea ce afectează productivitatea economică și creșterea economică pe termen lung. Aceasta poate duce, de asemenea, la o dependență mai mare de migrarea forțată sau de automatizare.
- Dependența economică
O populație mai în vârstă înseamnă o bază mai mică de contribuabili activi pentru susținerea economiei. Aceasta poate conduce la o creștere a poverii fiscale asupra unui număr mai mic de tineri activi economic, ceea ce poate crea dezechilibre economice și financiare.
- Reducerea inovării și a adaptabilității
Tinerii joacă un rol esențial în inovație, dezvoltarea de noi tehnologii și în adaptarea la schimbările economice și sociale. O scădere a numărului acestora poate încetini progresul și inovarea într-o societate.
- Migrația forțată
În fața unei natalități scăzute, unele țări pot depinde din ce în ce mai mult de migrarea internațională pentru a compensa lipsa de muncitori tineri, ceea ce poate duce la tensiuni culturale și de securitate și probleme de integrare a noilor veniți.
COMMENTS