România nevăzută: Aurul negru

România nevăzută: Aurul negru

Astăzi, când auzim cuvântul petrol imediat ne gândim la opulența câtorva orașe din Orientul Mijlociu, cum ar fi Dubai sau Doha. În urmă cu 20 de ani, petrolul era asociat cu orașul american Texas, cu Cadillacuri ce aveau coarne pe capotă și ale căror șoferi purtau pălării largi, blugi și ciocate din piele de crocodil.

Surprinzător, începutul industrializării petrolului își are începuturile în România Secolului al 19-lea. Iar startul dat de România a fost unul în forță: România fiind prima țară din lume care a avut o rafinărie, în anul 1856.

Rafinăria lui Theodor Mehedințeanu, de lângă Râfov, Ploiești a intrat efectiv în funcțiune în anul 1857 și avea o capacitate de prelucrare destul de mare pentru acea vreme, de 2.700 tone anual. Pentru această rafinărie România a intrat în Cartea Recordurilor pentru prima rafinărie de petrol din lume.

Anul 1857 este anul nașterii industriei petroliere românești și mondiale. Atunci a fost făcută prima înregistrare oficială a producției de țiței ca producție industrială, cantitatea consemnată fiind de 275 tone. România fiind pe atunci singura țară din lume cu producție industrială de țiței.

Iar povestea petrolului merge mai departe prin descoperirile inițiatoare de drumuri ale lui Lazăr Edeleanu. Acesta s-a născut la 1 septembrie 1861 în București, într-o familie foarte săracă. Perioada de școlarizare a fost una extrem de dificilă pentru el, din cauza lipsei banilor, după cum mărturisea el, astfel că în timpul liceului i se întâmpla să învețe la lumina felinarului din fața palatului Șuțu, lipsindu-i gologanii de lumânări.

În anul 1887 obține titlul de doctor în chimie cu cercetarea „Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul căreia descoperă fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai târziu în anii 1920. Între anii 1889 și 1897, el desfășoară o activitate multilaterală și foarte rodnică în domeniul chimiei organice.

Împreună cu o serie de colaboratori, Edeleanu, întreprinde cercetări fundamentale în domeniul chimiei și tehnologiei petrolului. Rezultatele pozitive încep să apară de la an la an. Astfel că la începutul anului 1900 el a dovedit avantajele obținerii aromaticelor din petrol (față de obținerea lor din cărbune), situându-se astfel printre precursorii aromatizării.

Însă cea mai importantă descoperire a sa o regăsim în rafinarea selectivă a petrolului, astfel că în laboratorul Institutului Geologic Român savantul român a reușit, pentru prima dată în lume, rafinarea produselor petroliere cu bioxid de sulf, adică separarea din petrol a unor grupuri de hidrocarburi componente, fără modificarea lor chimică. Acesta fiind denumit Procedeul Edeleanu.

Procedeul Edeleanu și Instalațiile Edeleanu au devenit curând binecunoscute în toată lumea. Procedeul Edeleanu s-a încercat, semi-industrial, pentru prima dată în țara noastră, în anul 1909, la rafinăria Vega din Ploiești. În anul 1960, existau 80 de „instalații Edeleanu” în diferite țări ale lumii. „Procedeul Edeleanu, sublinia Costin D. Nenițescu, a devenit și este astăzi încă, sub forma multiplelor sale variante, procedeul de bază al fabricării uleiurilor de calitate superioară”.

Începând cu 1910 se stabilește în Germania, unde se consacră industrializării procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, fiind și director la „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft” și care funcționează și astăzi în Frankfurt.

Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) – marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanți pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare și turbine, ulei alb, instalații și elemente de instalații pentru îmbunătățirea hidrocarburilor.

În timpul regimului național-socialist din Germania, compania Edeleanu a fost cumpărată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a trecut din mână în mână până ce în anul 2002 a fost cumpărată de firma Uhde, aparținând concernului ThyssenKrupp.

Rafinarea selectivă cu bioxid de sulf este cea mai importantă, dar nu este singura invenție a savantului. El a obținut 40 de brevete în țară și 17 în străinătate. Lazăr Edeleanu moare la vârsta de 80 de ani, pe 7 aprilie 1941.

Știu că aceasta este o parte frumoasă a istoriei noastre, dar descoperirile lui Edeleanu, ca și alte creații tehnico-științifice ale savanților noștri de altă dată, n-au servit însă la îmbunătățirea traiului poporului român. Chiar și astăzi zăcămintele de petrol ale țarii noastre sunt jefuite barbar de marile corporații internaționale în strânsă legătură cu liderii vechi și noi ai țării noastre.

BIBLIOGRAFIE

  1. O sută de ani de industrie petroliferă în România, București, 1959
  2. I. Drimuș și C Tache, L Edeleanu precursor al chimizării petrolului.
  3. Revista de chimie, nr.2, 1959
  4. Wikipedia
  5. World Record Academy

Bogdan Iosifaru

COMMENTS

WORDPRESS: 0