Elon Musk, cel cu drujba în mână, este idolul multor oameni. Iar adolescenții oftează la fiecare apariție a sa. Elon Musk este un antreprenor excentri
Elon Musk, cel cu drujba în mână, este idolul multor oameni. Iar adolescenții oftează la fiecare apariție a sa. Elon Musk este un antreprenor excentric al zilelor noastre, un fel de Tony Stark din Ironman. Printre multe alte realizări ale sale azi ne vom opri la ceea ce numește Hyperloop. Dar înainte de toate, să vedem ce este Hyperloop-ul.
Hyperloop este un sistem de transport de mare viteză, destinat atât pasagerilor, cât și mărfurilor. Conceptul a fost publicat de antreprenorul Elon Musk într-o lucrare tehnică din 2013, în care hyperloop-ul era descris ca un sistem de transport care utilizează capsule susținute de o suprafață cu levitație pe pernă de aer, într-un tub cu diferențe de presiune și vidat. Dar să vedem cât de originală este ideea lui Musk.
Aș fi vrut să pot continua articolul cu această denumire SF, dar din păcate trebuie să facem hyperloop în trecut, mai exact în anul 1970 și să vorbim despre Aerotub. În anul 1969, inventatorul român Henri Coandă a imaginat un tren tubular care să poată atinge viteze de peste 600 km/h. Acest tren urma să fie capabil să meargă atât prin tubul vidat, dar și în exterior. În imaginea de mai jos avem o ilustrație cum ar fi arătat cartierul Drumul Taberei străbătut de acest tren:
Iar în această imagine se poate vedea o simulare a unei artere de șosea care intersectează tuburile cu trenul.
Invenția Aerotub vine ca a o aplicație directă a efectului Coandă. Sistemul consta într-un tren care circula printr-un tub cu ajutorul unui curent de aer comprimat. Vehiculul se deplasa folosind principiul levitației aerodinamice, bazat pe invenția lui Coandă. Ideea a fost de a reduce frecarea cu șinele și de a permite trenului să atingă viteze mari cu un consum redus de energie. Proiectul a fost prezentat lui Nicolae Ceaușescu, care deși a recunoscut că îi era frică să se urce în acel tren, a aprobat totuși finanțarea.
Așa se face că după terminarea calculelor a început construcția Aerotubului, lângă Ploiești, în comuna Măneciu. Inițial s-a construit o platformă pentru transportarea minereurilor. Platforma a fost de-a dreptul spectaculoasă, iar încărcarea și deplasarea vagonetelor cu minereu totul decurgea cu o viteză halucinantă.
Următorul pas a fost construcția unei platforme Aerotub pentru pasageri. După finalizarea acesteia, testele s-au făcut cu viteze relativ mici, în jur de 60–70 km/h. Iar ulterior urmau să crească viteza pană aproape de 600 km/h.
„Intram 8 persoane în vagon, în scaune aduse de la un avion. Aveam lumini, aveam centuri, aveam frâne la el și se putea înfrâna. Acolo era un fel de peron”….își amintește Constantin Olteanu, fostul paznic al platformei.
Henri Coandă spunea că distanța de la Ploiești la București prin aerotub ar dura undeva la 7-8 minute. Dar planurile aerotubului ar fi trebuit să fie uriașe. Era planificat să se realizeze un tub pe litoral, între stațiuni, pe sub mare, și să se construiască și stații subacvatice din sticlă.
Chiar dacă după Revoluția din 1989 cercetările au fost oprite, iar platformele de la Măneciu au fost furate, totuși cei care au lucrat acolo spun că au adunat destule date astfel încât invenția să poată fi realizată chiar și azi: conductele pot fi amplasate atât subternat, cât și suprateran, astfel încât nu afectează terenurile agricole și fără expropiere de alte terenuri.
De asemenea, nu există o problemă în a asigura confortul în trenul respectiv, chiar dacă vitezele sunt foarte mari, stabilitatea în acest tub este mult mai mare decât pe două șine, susține cercetătorul Dan Ionescu. Instalațiile aerotub au funcționat câțiva ani în mediul industrial atât la Baia Mare, cât și la Caraorman.
Cu alte cuvinte, în anul când se năștea faimosul antreprenor Elon Musk, 1971, România testa deja o variantă reală a ceea ce în ziua de azi numim Hyperloop. Rămâne totuși întrebarea amară: de ce oare România nu a exploatat această invenție astfel încât astăzi hyperloopul să fie ceva ordinar? Poate că vom afla răspunsul cândva de la liderii României, sau poate că nu.
Chiar dacă invenția lui Coandă nu are un nume pompos și chiar dacă lumea nu va ști că hyperloopul a pornit din România și nu de la Elon Musk, în anul 2018 România a înregistrat un record mondial pentru construcția primului hyperloop din lume – World Record Academy.
Despre Aerotub-Hyperloop, Henri Coandă spunea: Poate că multe dintre ideile pe care le-am susținut vor da primele roade abia peste mulți ani. La urma urmei, copacii nu dau rod în primul an”.
În concluzie, las câteva rânduri tot de la Henri Coandă:
„Ce noroc ar avea omenirea dacă ar exista mai multe nații care să-i fi adus – față de numărul de locuitori – atât cât i-a adus nația română în ultimii 120 de ani”. Henri Coandă – Revista Argeș, iulie 1966.
Bogdan Iosifaru
Foto: Arhiva TVR, Ziarul Oglinda/WikimediaCommons
Bibliografie
Revista Cutezătorii, 1971
Revista Argeș, Iulie 1966
Arhiva TVR
Ziarul Valea Teleajenului
COMMENTS