România va opera modificări în sistemul de generare a CNP-ului, astfel că acest cod nu va mai conține cont de locul de naștere al deținătorului Ope
România va opera modificări în sistemul de generare a CNP-ului, astfel că acest cod nu va mai conține cont de locul de naștere al deținătorului
Operaționalizarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIASC) aduce modificări importante în modul în care este generat Codul Numeric Personal (CNP) al cetățenilor români, dar acestea nu influențează datele înscrise pe actele de identitate în vigoare, informează Adevărul.
CNP-ul, alcătuit din 13 cifre, în mod tradițional include un cod de două cifre (JJ) care indică județul sau sectorul unde s-a născut persoana sau unde avea domiciliul/rezidența la momentul generării CNP-ului. Cu noua schimbare adusă, acest cod de județ a fost înlocuit cu un cod unic „70“ pentru toate CNP-urile generate, indiferent de locul nașterii sau de domiciliul persoanei.
Generare de CNP simplificată
În loc să indice locația geografică specifică, CNP-ul va avea acest nou cod standardizat, simplificând procesul de generare a codurilor și eliminând necesitatea de a atribui coduri diferite bazate pe locație.
SIIASC a integrat și proceduri digitale efectuate de ofițerii de stare civilă, modernizând gestionarea actelor de stare civilă. Aceste proceduri digitale permit procesarea electronică a datelor și emiterea documentelor, eficientizând fluxul de lucru și reducând timpul de așteptare pentru cetățeni. Deși multe din procesele administrative pot fi acum realizate digital, prezența fizică a cetățeanului la oficiul de stare civilă rămâne esențială pentru anumite proceduri, inclusiv verificarea identității.
Sistemul a devenit parțial funcțional începând cu data de 8 mai 2024. Implementarea completă a SIIASC este planificată să se finalizeze treptat până la 24 septembrie 2024, urmând ca toate cele 3.188 de unități administrativ-teritoriale să fie conectate și interoperate cu această platformă.
CNP-urile existente nu se schimbă
Chestorul de poliție Cătălin-Aurel Giulescu, șeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, a declarat că CNP-urile deja emise nu se vor schimba.
„Doar CNP-urile generate începând cu 8 mai 2024 în infrastructura digitală sunt modificate. CNP-urile deja generate nu se schimbă, doar pentru nașterile înregistrate începând cu 8 mai în jud. Ilfov și 7 municipii. Sau pentru transcrieri de nașteri după 8 mai, persoane care au dobândit cetățenia de curând. CNP-urile deja generate nu se schimbă. Practic, cetățenii, în general, nu vor fi afectați”.
Cum se atribuie CNP-ul
În România, codul numeric personal (CNP) este un cod numeric unic, atribuit persoanei fizice la înregistrarea nașterii în registrele de stare civilă. Scopul acestuia este de a individualiza în mod unic o persoană fizică și constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă ale acesteia și de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate.
CNP-ul a fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă și în alte acte personale printr-un decret prezidențial semnat de Nicolae Ceaușescu pe 2 martie 1978. CNP-urile emise până acum sunt coduri unice formate din 13 cifre, în formatul SAALLZZJJNNNC.
Primele 7 cifre, în formatul SAALLZZ, indică sexul, secolul şi data naşterii, sub forma SAALLZZ. Următoarele cinci cifre, în format JJNNN, se referă la locul nașterii: JJ exprimă județul sau sectorul nașterii (iar acestea vor fi de acum înlocuite cu codul unic 70), iar NNN este un număr secvențial (cuprins între 001 și 999), repartizat pe puncte de atribuire, prin care se diferențiază persoanele de același sex, născute în același loc și cu aceeași dată de naștere. Ultima componentă, C, este o cifră de control, care permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor din componența CNP.
Codurile numerice personale sunt generate de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, care emite și distribuie anual listele corespunzătoare către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Municipiului București și Departamentul consular din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.
Tribuna.US
COMMENTS