Administrația Trump face presiuni asupra Rusiei pentru a accepta o încetare a focului în Ucraina și discuții de pace. Iată ce a declarat Moscova că do
Administrația Trump face presiuni asupra Rusiei pentru a accepta o încetare a focului în Ucraina și discuții de pace. Iată ce a declarat Moscova că dorește.
După mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a menținut condiții inflexibile și maximaliste pentru orice acord potențial care ar pune capăt războiului.
Putin a declarat joi că susține în principiu ideea unei încetări a focului de 30 de zile – propusă de Statele Unite și cu care Ucraina a fost de acord – dar a remarcat că punerea sa în aplicare ridică multe probleme, în special în ceea ce privește controlul pe o linie de front lungă. O astfel de tactică ar putea permite Rusiei să se angajeze în negocieri prelungite fără a respinge imediat o ofertă, analizează Washington Post.
Tot joi, forțând negocierile care urmau să debuteze, un oficial de rang înalt de la Kremlin a respins ideea unei încetări temporare a focului, așa cum a propus Administrația Trump, afirmând că Rusia este interesată doar de o rezolvare pe termen lung a conflictului din Ucraina, a raportat presa rusă.
De asemenea, Putin a declarat că amânarea de 30 de zile ar putea fi folosită de Ucraina pentru a se regrupa și reînarma, lăsând să se înțeleagă că va încerca să impună propriile condiții în cadrul pauzei, cum ar fi oprirea livrărilor de arme occidentale sau interzicerea mobilizării. Însă pretențiile Moscovei sunt departe de ceea ce Ucraina sau aliații săi ar fi dispuși să accepte.
Iată ce a declarat Rusia cu privire la condițiile de care ar avea nevoie pentru a ajunge la un acord de pace.
Teritoriu
După trei ani de război, Rusia controlează aproximativ 20% din Ucraina. Vrea să păstreze această cotă și ceva mai mult. Kremlinul a exclus orice cedare a teritoriului pe care l-a confiscat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi: „Crimeea, Sevastopol, Kherson, Zaporizhzhia, Donetsk, Luhansk – acestea sunt regiuni ale Rusiei. Ele sunt înscrise în constituție. Acesta este un fapt dat”. Evident că aceste teritorii aparțin de drept Ucrainei, dar regimul Putin nu pare dispus să renunțe la ele.
Rusia a anexat Crimeea, inclusiv Sevastopol, în 2014, deși aceasta rămâne recunoscută la nivel internațional ca parte a Ucrainei. Tot Rusia a anexat ilegal celelalte regiuni menționate de Peskov în 2022.
În iunie, Putin a declarat că Rusia va înceta imediat ostilitățile dacă Ucraina va ceda patru regiuni din sud-est pe care trupele ruse le ocupă parțial și va renunța la planurile de aderare la NATO. Putin dorește, de asemenea, ca acapararea de terenuri de către Rusia să fie recunoscută ca fiind legitimă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat mult timp că Ucraina nu va ceda teritorii suverane, însă, mai recent, a pus accentul mai degrabă pe garanții de securitate decât pe returnarea imediată a teritoriului.
Condițiile Rusiei includ, de asemenea, demilitarizarea Ucrainei, ceea ce ar lăsa țara cu o armată mică, incapabilă să descurajeze viitoarele atacuri.
Forțe NATO de menținere a păcii
Pentru a-și justifica agresiunea în Ucraina, Putin a invocat posibilitatea unei noi extinderi a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Apartenența Ucrainei la NATO, o alianță de apărare care obligă statele membre să își apere colegii dacă sunt atacate, nu este o opțiune pentru Putin.
Cu toate acestea, Zelenski consideră că o eventuală aderare a Ucrainei la alianță reprezintă o garanție esențială de securitate. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat luna trecută că aderarea la NATO nu este un „rezultat realist”, iar în comentariile ulterioare, fără a exclude în totalitate această posibilitate, a afirmat că aderarea nu este probabilă, recunoscând „realitățile de putere pe teren”.
NATO este mai mare decât era înainte de începerea războiului – Suedia și Finlanda au fost stimulate să adere. Dar angajamentul Statelor Unite față de alianță a fost din ce în ce mai mult pus sub semnul întrebării de Trump.
În discursul său privind Starea Națiunii din 2024, Putin a avertizat cu privire la „consecințele tragice” în cazul în care forțele NATO vor fi desfășurate vreodată în Ucraina. De asemenea, el a amenințat cu atacuri de represalii împotriva Occidentului dacă acesta ar ataca Rusia. „Toate acestea amenință cu adevărat un conflict cu utilizarea armelor nucleare și distrugerea civilizației”, a spus el. „Nu înțeleg asta?”
În timpul războiului, Rusia s-a prezentat ca purtând o luptă existențială împotriva „Occidentului colectiv”, din cauza sprijinului acordat de NATO Kievului în lupta sa împotriva Rusiei.
Kremlinul a exclus, de asemenea, prezența unor forțe străine de menținere a păcii în Ucraina – o propunere pe care națiunile europene au luat-o în considerare ca o posibilă garanție de securitate.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat joi că Rusia nu va accepta „implicarea în conflictul” altor țări, ceea ce ar determina „Moscova să reacționeze cu toate mijloacele”.
Țări europene, inclusiv Marea Britanie și Franța, au sugerat trimiterea a mii de soldați în Ucraina după încheierea luptelor. La începutul acestei săptămâni, Rusia a reiterat că nu va accepta trupe de menținere a păcii din partea niciunei țări NATO pe teritoriul ucrainean „în nici o condiție”, respingând o propunere avansată de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul britanic Keir Starmer.
Misiuni diplomatice
Rusia s-a folosit de contactele reînnoite cu Statele Unite pentru a aborda probleme care depășesc războiul din Ucraina, inclusiv nemulțumiri de lungă durată cu privire la complexele diplomatice înghețate care datează din timpul administrației Obama.
Discuțiile dintre Rusia și Statele Unite de la Istanbul din 27 februarie s-au axat pe statutul misiunilor diplomatice ale fiecărei părți, ale căror operațiuni au fost reduse în mod semnificativ prin runde de expulzări și restricții de personal.
Rusia a cerut returnarea a șase complexe diplomatice despre care a afirmat că au fost confiscate ilegal de către Statele Unite între 2016 și 2018, făcând referire la clădirile din New York și Maryland, înghețate de a doua administrație Obama, și la consulatele din Seattle și San Francisco, închise de prima administrație Trump din cauza proximității lor față de situri sensibile, inclusiv Silicon Valley, o bază de submarine și instalații Boeing.
Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la accesul la serviciile bancare și contractate, precum și cu privire la necesitatea de a asigura un nivel stabil și durabil de personal la Ambasada SUA din Moscova. Departamentul de Stat a declarat că „prin discuții constructive, ambele părți au identificat primele măsuri concrete pentru stabilizarea operațiunilor misiunilor bilaterale în aceste domenii”.
La scurt timp după reuniune, Moscova a anunțat că a primit scrisori de acreditare de la Washington pentru numirea unui nou ambasador, Alexander Darchiev.
Ridicarea sancțiunilor
Sancțiunile americane impuse de administrația Biden după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 au slăbit economia rusă și au redus sectorul său militar. Trump a semnalat disponibilitatea de a discuta relaxarea sancțiunilor ca parte a unui potențial acord de pace.
Public, Kremlinul susține că toate sancțiunile sunt ilegale și trebuie ridicate. În privat, însă, Moscova ar saluta orice ușurare a sancțiunilor americane, deoarece ar submina unitatea occidentală în aplicarea restricțiilor economice, potrivit analiștilor.
Rusia este interesată în special de ridicarea restricțiilor privind plățile transnaționale și vânzarea de gaze și petrol, în special de recentele restricții impuse flotei sale de petroliere.
Una dintre cele mai importante măsuri cu care s-a confruntat Rusia a fost înghețarea a peste 300 de miliarde de dolari în active ale băncii centrale ruse deținute în Occident. Anul trecut, Uniunea Europeană a adoptat un plan de a utiliza dobânzile generate de aceste active înghețate pentru a sprijini Ucraina.
Anul trecut, Putin a condamnat această strategie drept „furt”. Parisul a propus utilizarea activelor ca garanție, permițând confiscarea lor în cazul în care Moscova ar încălca un eventual acord de încetare a focului.
În cadrul discuțiilor purtate la Istanbul în februarie, Rusia a făcut presiuni pentru reluarea zborurilor directe către Statele Unite, ceea ce ar marca o relaxare semnificativă a sancțiunilor. Departamentul de Stat nu a menționat acest aspect în declarația sa privind discuțiile.
Demisia președintelui ucrainean
Kremlinul refuză nemotivat să-l recunoască pe Volodimir Zelenski ca președinte legitim al Ucrainei, deși acesta a câștigat alegerile prezidențiale din 2019 cu aproape 75%.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, declara că este pregătit pentru discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar „aspectele juridice legate de legitimitatea sa” trebuie luate în considerare, declara purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 18 februarie, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Interfax.
Rusia a folosit pe scară largă afirmația că Zelenski este nelegitim în propaganda sa pentru a discredita guvernul ucrainean. Afirmația falsă se bazează pe premisa că primul mandat al lui Zelenski trebuia inițial să se încheie la 20 mai 2024.
Cu toate acestea, invazia la scară largă a Rusiei și declararea ulterioară a legii marțiale în Ucraina au făcut imposibilă organizarea de alegeri, iar mandatul său a fost prelungit, ceea ce, potrivit avocaților constituționali, este permis de legea ucraineană.
COMMENTS