6-7 octombrie: un an de eșecul Referendumului pentru Familie, prima inițiativă cetățenească de schimbare a Constituției din istoria României În zil
6-7 octombrie: un an de eșecul Referendumului pentru Familie, prima inițiativă cetățenească de schimbare a Constituției din istoria României
În zilele de 6-7 octombrie ale anului trecut, s-a desfășurat Referendumul pentru Modificarea Constituției în vederea schimbării articolului 48, alineat 1 din Constituția României, astfel: din „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”, noul articol constituțional s-ar fi transformat în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
După cele două zile votare, la urne s-au prezentat 3.731.704 persoane, adică 21,10 % dintre alegători. La întrearea „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, 3.531.732 de persoane (adică 91,56%) au răspuns cu DA, în timp ce 249.412 de persoane au răspuns cu „NU”, iar 76.111 au fost voturi nule, respectiv 1,97% .
Motivația din spatele declanșării acestui proces constituțional a fost aceea că „soți” este un termen vag și deschis interpretărilor, ceea ce ar fi dus, în opinia lor, la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. În opinia inițiatorilor, confirmată ulterior de către judecătorul CCR Daniel Morar, „soți” poate însemna și două persoane de același sex, ceea ce ar duce la declararea Codului Civil ca neconstituțional.
Pentru ca referendumul să fie validat, ar fi trebuit ca prezența la urne să fie de minimum 30%. Din păcate, în lunile premergătoare votului, s-a declanșat o campanie masivă de dezinformare a cetățenilor de către tabăra care susține legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
În primul rând, mass-media a boicotat inițiativa cetățenească, care a fost menționată în Monitorul Oficial încă din luna noiembrie 2015. Timp de aproape trei ani, cu excepția ActiveNews și alte câteva mici outlet-uri, nimeni nu a menționat faptul că 16 cetățeni români au fost inițiatorii acestui demers constituțional, unic în peisajul democratic românesc.
Lista Comitetului de Inițiativă care a declanșat acest proces este disponibilă aici. Cu toate că această listă era publică și conținea persoane foarte cunoscute, mass-media s-a întrecut în a prolifera afirmații complet absurde precum că „Referendumul este al lui Liviu Dragnea”, „Referendum al PSD/ALDE”, „Referendum al Bisericii”, „Referendum pentru redefinirea familiei”, „Referendumul rușilor” etc.
Între noiembrie 2015 și 24 mai 2016, inițiativa, sprijinită și asumată de către Coaliția pentru Familie ( CpF – o asociație informală de ONG-uri ), trebuia să strângă cel puțin 500.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot, împărțiți în minim 1/2 din județele țării, cu cel puțin 20.000 de semnături pe fiecare județ.
Deși Inițiativa a ținut, permanent, la curent opinia publică situația semnăturilor strânse, în preajma referendumului zona progresistă a lansat acuzația „semnăturilor de la morți” pentru atingerea cvorumului. Mai mult, depunerea celor 3 milioane de semnături la Parlament a fost transmisă în direct pe 24 mai 2016, dar cu toate astea, inclusiv recent lideri USR/PLUS au reluat acuzația, ignorând faptul că alți lideri ai acestei formațiuni au cerut, informal, sprijin din partea unor foști membri ai Comitetului de Inițiativă în legătură cu declanșarea unei consultări cetățenești. Aceeași presă care a ignorat evenimentele de până în 26 mai, se întreba apoi: când a apărut această inițiativă și când a depus semnăturile? Curat-murdar, cum ar zice Nenea Iancu.
O altă manipulare lansată în spațiul public a fost aceea că prin validarea Referendumului, familiile monoparentale nu ar mai fost considerate legal…familii. Asta deși articolul 48, alineatul 1, se referă explicit la relațiile familiale apărute ca urmare a căsătoriei, nicidecum la relațiile de rudenie, iar printre susținătorii de marcă ai referendumului se aflau persoane aflate în situație de familie cu un părinte.
Poate manipularea care a prins cel mai bine a fost aceea că prin participarea la referendum, cetățenii vor da posibilitatea alianței de guvernământ să „modifice orice lege”. Pretextul a fost legat de formularea întrebării de pe buletinele de vot: „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”.
„Unde scrie că este vorba despre familie??? Votând DA dați mână liberă Puterii să modifice orice lege! Mai citiți o dată și încă o dată ce scrie pe buletinul de vot! Unde se face referire despre ce lege e vorba să fie modificată? Unde pe acest buletin specifică în CLAR despre ce este vorba? Votand DA Puterea va putea modifica Constitutia dupa bunul plac”, a scris activista Oana Pellea într-o postare devenită virală în acea perioadă și care sintetizează minciunile lansate despre această inițiativă.
Evident, singura lege a revizuire a Constituției României adoptată de Parlament era prin care se consfințea inițiativa cetățenească, votul fiind public, transmis în direct la televizor. Senatul a votat pe 11 septembrie 2018, iar Camera pe 9 mai 2017
Deci, nici nu se punea problema ca „Puterea să schimbe Constituția după bunul plac”, întrebarea de pe buletinele de vot fiind cea stabilită de lege pentru toate referendumurile de modificare a Constituției. Oana Pellea & Co au profitat de bâlbele legislative ale Puterii din 2017 și 2018, pentru a induce ideea că referendumul este din aceeași categorie cu OUG-urile contestate în acea perioadă. Cei de teapa Oanei Pellea au indus ideea falsă că prin votarea cu DA la această întrebare, cetățenii l-ar fi scăpat pe liderul PSD din acea perioadă, Liviu Dragnea, de problemele penale.
Că Referendumul nu a fost sprijinit de PSD a fost dovedit de faptul că Guvernul acestei formațiuni nu a dorit să schimbe întrebarea de la referendum, pentru a fi mai clară, lucru ce se putea realiza prin intermediul unei simple Ordonanțe de Urgență. Nici celelalte partide nu au sprijinit Referendumul, deși au semnat acorduri în acest sens cu Coaliția pentru Familie: cu excepția unor inițiative individuale la nivel local, niciun partid politic nu și-a îndemnat simpatizanții sau membrii să meargă la vot.
Mai mult, deși mulți dintre cei care nu s-au dus la Referendum au argumentat că nu au încredere într-un proces „organizat de Dragnea și PSD”, aceleași persoane s-au prezentat la referendumul consultativ cerut de Președintele Iohannis, care a fost și el „organizat de Dragnea și PSD”. Și asta în condițiile în care Referendumul pentru Familie ar fi produs efecte juridice imediate, în timp ce demersul președintelui Iohannis a fost și s-a dovedit a fi inutil.
Campania a atins paroxismul în apropierea votului: voluntari ai CpF au fost atacați pe stradă în mai multe orașe, în timp în mediul online s-au creat pagini în care erau atacați violent susținătorii demersului. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu i-a insultat, în direct la Digi 24, pe promotorii referendumului. În 2016, un cort al CpF fusese vandalizat în București.
În ceea ce-l privește pe Președintele Iohannis, acesta s-a opus de la început acestui demers, fiind primul politician care s-a poziționat explicit împotriva lui. Încă din octombrie 2016, ca dovadă că toți politicienii au știut la timp despre demersul cetățenesc -, Președintele spunea că „E greșit să mergem pe calea fanatismului religios!”, cu referire la Referendumul pentru Familie.
Apoi, peste doi ani, președintele a declarat că „nu este niciun motiv de grabă” pentru organizarea Referendumului, deși trecuseră trei ani de la inițierea lui!
De altfel, președintele Iohannis, ajutat de USR, a contestat la Curtea Constituțională toate actele normative legate de organizarea Referendumului, producând astfel, cu bună știință, aplicarea acestuia.În ceea ce privește votul în sine, președintele Iohannis s-a prezentat la urne în ultima oră, a ultimei zi de vot, în mod discret. Evident, pentru a nu încuraja cetățenii să participe la referendumul despre care el și adepții săi au anunțat pe toate căile că este nefrecventabil. Ambasadele străine, în frunte cu cele ale Olandei , ale SUA și Suediei s-au implicat și ele în boicotarea primul demers cetățenesc din istoria României. În numele democrației, desigur.
Lista manipulărilor a fost mult mai lungă, dar spațiul nu ne permite să le menționăm pe toate. O mențiune specială merită clipul făcut de agenția de publicitate Papaya, care a realizat un clip în care românii erau invitați să boicoteze Referendumul, pe motiv că o Românie în care acesta ar trece ar fi o dictatură teocratică, cu liderii PSD și ALDE în frunte. Agenția Papaya este aceeași care a realizat spotul cu Mihai Șora, fost membru al nomenclaturii comuniste, pe post de victimă a comunismului.
COMMENTS