Schimbare strategică: Mai multe state NATO permit Ucrainei să atace limitat ținte din Rusia cu arme occidentale

Tot mai mulți aliați NATO susțin solicitările Kievului de a permite forțelor sale să efectueze lovituri pe teritoriul rusesc cu arme occidentale.

În timp ce cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina se pregătește pentru o nouă ofensivă rusă, un număr tot mai mare de aliați NATO sprijină rugămințile Kievului de a permite forțelor sale să efectueze lovituri pe teritoriul rusesc cu arme occidentale.

Președintele Biden a decis să permită Ucrainei să folosească arme americane împotriva unor obiective militare din Rusia pentru a contracara ofensiva de la Harkov, la câteva zile după ce Canada a decis să permită folosirea armelor pe care le-a furnizat. Mai mult de 10 țări au acordat o permisiune similară Ucrainei, printre care Marea Britanie, Polonia și Germania.

Statele Unite, cel mai important furnizor de armament al Ucrainei, au fost reticente în a face acest pas, îngrijorate de posibilitatea de a provoca Rusia într-o escaladare care ar putea antrena NATO și declanșa un război mai amplu. Fără aprobarea Washingtonului, sistemele de rachete tactice ale armatei, sau ATACMS, de fabricație americană, pot lovi ținte rusești doar în interiorul Ucrainei.

Cu toate acestea, mulți lideri occidentali și analiști militari spun că, în condițiile în care Rusia a masat mii de trupe pe partea sa de graniță – șa mai puțin de 30 de kilometri de orașul nord-estic Harkov – Ucraina are mare nevoie de autoritatea de a lovi în interiorul Rusiei cu arme occidentale. Permisiunea președintelui Biden este destinată exclusiv Ucrainei de a ataca situri militare din Rusia folosite pentru ofensiva de la Harkov, au declarat oficiali americani.

Oficialii și experții spun că lansarea de rachete în Rusia, lovind trupele, bazele, aerodromurile și liniile de aprovizionare ale acesteia, ar putea aduce dividende imediate. Într-adevăr, armata ucraineană pare să se pregătească deja să lanseze câteva lovituri inițiale, „pentru a testa răspunsul rusesc”, a declarat Rafael Loss, expert în armament la Consiliul European pentru Relații Externe.

Statele care susțin lovirea limitată a teritoriului Rusiei

Fiecare țară care oferă arme Ucrainei are dreptul de a prescrie modul în care acestea sunt folosite, iar până în prezent Marea Britanie, Canada, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Olanda, Suedia și Polonia și-au declarat sprijinul pentru ca Ucraina să lovească ținte militare de pe teritoriul rusesc.

Unele națiuni sunt mai precaute decât altele. Germania și Suedia, de exemplu, și-au condiționat aprobarea doar „în cadrul dreptului internațional”, după cum a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz. El a precizat o cerință pe care și alte țări au menținut-o în ultimii doi ani în ceea ce privește înarmarea Ucrainei, chiar dacă nu a fost exprimată în mod atât de proeminent.

Marea Britanie a fost unul dintre primii care a pledat pentru relaxarea restricțiilor. „Ucraina are acest drept”, a declarat ministrul de externe David Cameron în timpul unei vizite la Kiev, la 3 mai. „Așa cum Rusia lovește în interiorul Ucrainei, puteți înțelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără singură”.

Mișcarea a luat amploare atunci când sprijinul viguros al președintelui Franței, Emmanuel Macron, a ajutat la convingerea unei Germanii mai reticente să își reconsidere poziția în această săptămână. „Este ca și cum le-am spune: ‘Vă dăm arme, dar nu le puteți folosi pentru a vă apăra'”, a declarat dl Macron la Berlin în această săptămână, cu dl Scholz alături de el.

Impactul probabil

Cu permisiunea deja acordată, Ucraina poate ataca Rusia cu rachete Storm Shadow furnizate de Marea Britanie și cu rachete SCALP, strâns legate de acestea, furnizate de Franța. Rachetele au o rază de acțiune de aproximativ 150 de mile și sunt lansate din flota învechită de avioane de luptă de concepție sovietică a Ucrainei.

Mai multe țări – Marea Britanie, Germania, Norvegia și Statele Unite – au oferit Ucrainei lansatoare terestre care pot trage rachete cu rază de acțiune mai mare. Aceste sisteme sunt cunoscute sub numele de lansatoare HIMARS și MLRS și pot trage și ATACMS ale Statelor Unite, rachete care au o rază de acțiune de până la 190 de mile.

„Dacă vor da undă verde utilizării ATACMS, acest lucru ar putea degrada capacitatea Rusiei de a-și folosi teritoriul ca sanctuar pentru operațiuni terestre”, a declarat dl Loss.

Germania a refuzat până acum să doneze racheta Taurus, cu o rază de acțiune de 310 mile, în parte din cauza îngrijorării că ar putea fi trasă în adâncimea Rusiei și ar putea escalada războiul. Acum este și mai puțin probabil să facă acest lucru, a spus Loss.

În plus, Marea Britanie, Canada și Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete cu rază medie de acțiune sau bombe cu diametru mic cu baza la sol care pot ajunge în Rusia de la o distanță de 80-90 de kilometri.

Nu este clar dacă Danemarca sau Olanda ar permite ca avioanele F-16 pe care le trimit Ucrainei să zboare deasupra teritoriului rusesc, unde ar putea fi doborâte. În comentariile din această săptămână, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a părut să nu impună limite specifice pentru armele oferite de Olanda. „Atacurile ucrainene pe teritoriul rusesc sunt ceva ce nu am exclus niciodată”, a declarat ea.

Cel puțin alte patru țări – Polonia, Slovacia, Slovenia și Macedonia de Nord – au furnizat avioane de luptă din epoca sovietică. Marea Britanie și Turcia au trimis drone de atac cu rază lungă de acțiune care, de asemenea, ar putea zbura direct în Rusia.

Cel puțin, a spus Loss, flota de F-16 care va sosi în curând va fi echipată cu rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea ținti avioanele rusești „din spatele graniței lor”, cu implicații pentru viitoarea putere aeriană a Ucrainei.

„Nu suntem încă acolo”, a spus el, menționând că piloții ucraineni nu au reușit încă să stăpânească avionul de război cu suficientă îndemânare pentru a contracara avantajul Rusiei. „Dar există un oarecare potențial ca viitoarea flotă de F-16 a Ucrainei să lovească în teritoriul rusesc”.

Reacția Rusiei

Mai mulţi înalţi oficiali ruşi au avut reacţii virulente vineri, după ce un responsabil american a indicat joi că preşedintele american Joe Biden a dat în sfârşit undă verde Ucrainei să lovească ţinte pe teritoriul rus, lângă oraşul Harkov (nord-estul Ucrainei), în anumite condiţii. Totodată, armata rusă a revendicat noi victorii pe front.

Rusia va riposta în mod asimetric la atacurile ucrainene asupra teritoriului său cu arme furnizate de Statele Unite, a declarat vineri Andrei Kartapolov, şeful comisiei de apărare a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus).

Kartapolov a adăugat că decizia lui Biden de a permite lovituri limitate în interiorul Rusiei cu arme americane nu va afecta operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Medvedev: Nici intimidare, nici cacealma când vine vorba despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare tactice. Într-o postare pe canalul său oficial Telegram, Medvedev a afirmat că conflictul Moscovei cu Occidentul evoluează conform celui mai rău scenariu şi că „nimeni nu poate exclude escaladarea lui până la ultima etapă”.

Șeful NATO respinge avertismentele Rusiei după ridicarea restricțiilor privind armele

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a respins vineri avertismentele președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit cărora permiterea Kievului de a folosi arme occidentale pentru lovituri în interiorul teritoriului rus ar putea duce la o escaladare.

Vorbind în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe ai NATO de la Praga, Stoltenberg a declarat că alianța a mai auzit astfel de avertismente de multe ori.

„Acest lucru nu este nou. Se întâmplă… de mult timp că, de fiecare dată când aliații NATO oferă sprijin Ucrainei, președintele Putin încearcă să ne amenințe să nu facem acest lucru”, a declarat el reporterilor.

„Iar o escaladare – ei bine, Rusia a escaladat prin invadarea unei alte țări”.

Stoltenberg a declarat că Ucraina are dreptul de a lovi ținte militare legitime în interiorul Rusiei, mai ales că linia de frontieră și linia frontului de lângă Harkov sunt mai mult sau mai puțin identice și că nu este rezonabil să se presupună că Kievul nu ar trebui să riposteze.

„Ucraina are dreptul la autoapărare, noi avem dreptul să ajutăm Ucraina să susțină dreptul la autoapărare, iar acest lucru nu îi face pe aliații NATO parte la conflict”, a adăugat el. „Acesta a fost cazul în februarie 2022, acesta a fost cazul anul trecut, acesta rămâne și astăzi”.

Tribuna.US

Foto: Juliusz Sabak/Public Domain/CC BY-SA 4.0 DEED