Semnele vitale ale creștinismului american: critice, dar nu terminale?

Când sunt programat la medicul de familie, el începe prin a-mi verifica semnele vitale. Este uimitor cât de importante sunt lucrurile simple precum tensiunea arterială, temperatura și pulsul, comentează Dr. David J. Ayers pentru Illinois Family Institute.

Și noi, oameni de știință sociologi, știm că semnele vitale sunt importante și în religia organizată. Există o mulțime de detalii pe care le putem analiza, dar elementele de bază, precum câți oameni se identifică cu bisericile, indiferent dacă participă la slujbe regulat, sau dacă aplică religia, credința în viața lor de zi cu zi – sunt extrem de importante.

Ceea ce știm acum este că semnele vitale ale creștinismului american sunt într-un grav declin.

Recent am comparat semnele vitale cruciale pentru americanii cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani sondați de respectatul National Survey of Family Growth (NSFG). Am comparat datele prezentate în 2013 cu același sondaj lansat cu șase ani mai târziu, în 2019. Iată ce arată datele:

Atât pentru bărbați, cât și pentru femei, apartenența la bisericile protestante evanghelice, în principal protestante și istoric protestante de culoare, a scăzut drastic. Între timp, numărul celor care nu mărturisesc nicio credință religioasă crește acut: de la 26% la 38% în rândul bărbaților și de la 22% la 28% în rândul femeilor.

În cadrul fiecăreia dintre aceste trei divizii ale protestantismului, atât procentele bărbaților, cât și cele ale femeilor care au raportat că participă la biserică în fiecare săptămână sau mai mult a scăzut destul de mult, în timp ce numărul celor care spun că participă rar sau niciodată a crescut. Procentele, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, care au susținut că viața lor de credința este „foarte importantă” în viața lor de zi cu zi s-au scufundat în fiecare dintre aceste grupuri protestante.

Protestantismul principal, mai ales, este ținut în viață de aparate. În acest sondaj și grupă de vârstă, cifrele au scăzut cu o cincime și au înregistrat doar 12% în ultimele date NSFG. Dintre protestanții principali, doar 28% dintre bărbați și 28% dintre femei mergeau la biserică în fiecare săptămână, 28% dintre bărbați și 18% dintre femei spuneau că nu merg niciodată la biserică și doar 28% dintre bărbați și 40% dintre femei considerau credința lor foarte importantă. În mod optimist, asta înseamnă că mai puțin de 5% dintre americanii între 18 și 44 de ani se angajează activ într-o biserică protestantă principală.

Acesta este un dublu declin. Procentele scad, iar angajamentul celor care rămân scade, de asemenea, și în rândul adolescenților și celor de vârstă medie. Viitorul protestantismului american este într-un declin abrupt.

Dar catolicii? Procentele lor au scăzut pentru bărbați, dar nu pentru femei, și se mențin la puțin sub un sfert din categoria 18-44 de ani. Cu toate acestea, nivelurile de prezență la biserică au scăzut atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În ultimul sondaj NSFG, mai puțin de 1 din 5 bărbați catolici și puțin peste una din 3 femei participau săptămânal la Liturghie. Cei care nu merg niciodată sau rareori la Liturghie au crescut. Și în timp ce procentul de femei catolice din această grupă de vârstă care își consideră credința „foarte importantă” s-a menținut la aproximativ jumătate, iar bărbații au scăzut oarecum în această categorie și sunt mult mai jos decât 1 din 3.

Prin urmare, fiecare aripă majoră a creștinismului american a înregistrat un declin în această ultimă perioadă de șase ani. Iar pentru a înrăutăți lucrurile, acestea au fost semne vitale alarmante cu mult timp înainte de tsunamiul COVID-19. Din toate punctele de vedere, implicarea în biserică a scăzut enorm începând cu primăvara anului 2020 și se va lupta să revină cel puțin până la aproape de aceste niveluri din 2019. Singura întrebare este cât de abrupt va fi declinul continuu din cauza pandemiei, nu dacă va exista un declin.

Aceasta nu este o problemă care va avea un impact doar asupra supraviețuirii bisericilor care prezintă cea mai mare parte a creștinismului american. Credința religioasă asumată a fost mult timp asociată cu numeroase lucruri bune din viața americană, precum ratele mari de căsătorie și fertilitate, divorț mai scăzut, acțiuni de caritate și vitalitate a organizațiilor religioase care deservesc comunitățile lor locale.

Ceea ce se întâmplă este o pierdere pentru noi toți.

Pacientul este grav bolnav, dar nu este mort. Mulți dintre noi știm și chiar facem parte din biserici înfloritoare. Cei mai mulți dintre noi încă nu negăm credința și continuăm să profesăm creștinismul.

Bisericile ar trebui să se concentreze cu siguranță pe exterior, dar mai mult de atât, trebuie să facem mai multă muncă de interior. Adică trebuie să ajungem agresiv la cei care pretind că fac parte din familiile noastre bisericești, dar cărora le lipsește angajamentul, să ne adunăm săptămânal cu biserica și să trăim consecvent cu credința pe care o mărturisim. Dacă angajamentul nostru este lipsit de lumină, cum pot bisericile noastre să recucerească pe cei care nu cred în creștinism? De ce ar vrea chiar să ni se alăture?

Acum este un moment minunat pentru a începe. Mergeți la biserică duminica viitoare, conectați-vă cu oamenii, apropiați-vă de Dumnezeu în rugăciune și în închinare, absorbiți predica, contactați-vă frații și surorile și încurajați-i prin prezența și grija voastră. Faceți ceea ce  au făcut creștinii fideli de peste 2000 de ani.

Ne vedem la biserică.

Traducere și adaptare
Tribuna.US