Sibiul în ziua Summitului – un ”Revelion” în stil european, cu stelele de pe steagul UE în loc de artificii

Sibiul, fosta Capitală Culturală Europeană din 2007, a trăit joi ziua în care a fost şi capitala politică a Uniunii Europene, găzduind summitul celor mai importanţi lideri de pe continent, o amintire care va rămâne întipărită în memoria unui oraş care s-a pregătit ca niciodată, conştient fiind că va scrie istorie.

De la oameni simpli, până la şefi de instituţii, sibieni implicaţi în mod direct în pregătirile pentru Summitul UE sau copii care au fluturat în ploaie steguleţe cu stindardul european şi tricolorul românesc, Sibiul a trăit la 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană un fel de “Revelion” de 24 de ore, fără alcool în zona unde mai-marii Europei discutau despre viitor, numai la petrecerea dedicată evenimentului fiind oferit oaspeţilor vin românesc produs în judeţul Sibiu.

Atât autorităţile centrale cât şi cele din Sibiu şi-au dorit să fie gazda perfectă pentru Donald Tusk, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani, mobilizarea fiind de amploare, iar la final mulţi dintre şefii de stat şi de guvern că au fost foarte mulţumiţi de condiţiile asigurate, dar şi că le-a plăcut mult acest oraş românesc, puternic marcat de prezenţa germană.

Imediat după ce s-a terminat Summitul UE, aproape 10.000 de oameni “înarmaţi” cu pelerine şi umbrele şi-au dat drumul entuziasmului şi au păşit pe urmele lui Tusk, Macron, Merkel, Juncker, după ce forţele de ordine au înlăturat gardurile de protecţie care au delimitat zona oficială de publicul care a aplaudat toată ziua în Piaţa Mare.

Singurii care nu i-au aplaudat pe liderii europeni, dar au fost la fel de veseli şi şi-au cântat scandările despre protejarea climei au fost activiştii Greenpeace, aşa că atmosfera de sărbătoare nu a fost stricată. Astfel, în oraşul cu cele mai multe proteste în ultimii ani din România, la Sibiu, localnicilor le-a fost dat să vadă şi un altfel de protest, tot civilizat, dar vesel. Cei de la Greenpeace au putut fi uşor remarcaţi în mulţimea care i-a aclamat pe Klaus Iohannis şi pe ceilalţi lideri, pentru că tinerii veniţi din toate ţările,pur şi simplu au stat şi pe jos, pe piatra cubică, chiar la intrarea în Piaţa Mare dinspre strada Arhivelor. Însă niciun localnic prezent acolo nu a fost deranjat nici de activişti, nici de forţele de ordine care i-au însoţit. Singurul moment care a dat ceva a fost atunci când s-a auzit un zgomot puternic, iar lumea uşor panicată s-a uitat împrejur. Râzând, tatăl unui copil aflat în cărucior,şi-a cerut scuze, arătând că s-a spart un balon cu care se juca cel mic. Toată lumea a zâmbit.

La întrebarea de ce au venit să stea câteva ore în ploaie, să aştepte lângă nişte garduri în frig, când aveau posibilitatea să-i vadă la televizor sau pe Internet pe cei veniţi la summit, sibienii veniţi în Piaţa Mare au răspuns că de curiozitate, iar cei mai mulţi au ţinut să adauge că sunt foarte mândri că în oraşul lor a venit Europa. Saşi şi români deopotrivă care trăiesc în Sibiu în bună înţelegere de sute de ani au aşteptat în linişte, sprijinindu-se în nişte garduri de fier, ca să-i aplaude şi să le facă cu mâna, în semn de “la revedere” liderilor Europei. Mulţi dintre oaspeţi au răspuns sibienilor prezenţi în Piaţa Mare cu un salut şi cel puţin un zâmbet.

Piaţa Mare din Sibiu a văzut destule în cei 653 de ani ai săi. Fostă piaţă de cereale în 1411, Piaţa Mare a dat speranţa fiecărui om aflat joi în Sibiu, fie că a fost protestar Greenpeace, militant care a cerut uniunea României cu Republica Moldova, turist sau localnic, că va trăi mai bine. Unii sibieni au spus că sunt convinşi că toată atmosfera de sărbătoare, zâmbetele şi complimentele oficialilor la adresa lor şi a Sibiului vor aduce oraşului şi mai multă prosperitate în viitor.

În piaţa numită sute de ani “Der Grosse Ring” sau “Grosser Platz”, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost sărutată cu drag de o bătrânică, iar cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a mărturisit unei jurnaliste, înainte de plecare, că i-a plăcut Sibiul,

Viceprimarul Sibiului, istoricul Răzvan Pop, a precizat pentru AGERPRES că “Summitul UE nu are un corespondent ca importanţă istorică în istoria Sibiului.” Potrivit sursei citate, la 1783 în Sibiu a venit împăratul austriac Iosif al II-lea pentru o şedere mai lungă în oraş. Au trecut 236 de ani de atunci şi de când a fost înlăturat stâlpul infamiei care a fost în Piaţa Mare.

Sibiul s-a remarcat în ultimii 12 ani numai cu premiere în România. Dacă în 2007 Sibiul a sărbătorit de Revelion şi intrarea în UE şi primirea statutului de Capitală Culturală Europeană, în 9 mai 2019 a sărbătorit Ziua Europei cu Europa venind în inima României. 2007 a însemnat şi Marea Adunare Ecumenică de la Sibiu. Dacă în urmă cu 12 ani Papa nu a ajuns la Sibiu, va ajunge tot în 2019, în iunie. Înainte de summit cu o săptămână, preoţi de la toate cultele s-au rugat pe rând într-o biserică evanghelică, aflată pe strada Mitropoliei, aproape de locul Summitului, pentru liniştea zilei de 9 mai. Monitorizaţi de forţe de ordine de pretutindeni, din aer şi de la sol, urmăriţi discret dar atent şi prin “ochii Sibiului”, celebrii ochi din acoperişurile din zona centrală, sibienii s-au simţit ca în cel mai bine păzit oraş din Europa. Acum, după ce summitul a trecut, sibienii au rămas nu doar cu “ochii” din acoperişuri, ci şi cu un sistem de camere video special cumpărat pentru oraş.

Ce nu a putut fi surprins nici de filmările cu drona, nici de camerele video, este emoţia şi bucuria care a dominat Sibiul. Pe străzi, în cafenele, în piaţă, în magazine. Pe strada Cetăţii din Sibiu, supranumită “cea mai frumoasă stradă” din oraş, turiştii, sibienii şi jurnaliştii veniţi la summit s-au delectat cu mâncăruri specifice fiecărui stat european. Acest festival culinar continuă şi vineri, în cinstea summitului.

Summitul nu a însemnat doar oameni mulţumiţi. Printre protestarii de joi s-a numărat un sibian care avea pregătite două pancarte, cu scandări diverse, unele pro europene, altele critice. Acesta s-a dus şi la protestul Greenpeace şi la protestul celor care au cerut unirea cu Republica Moldova. Alţi sibieni s-au arătat deranjaţi de faptul că fiecare intersecţie a fost păzită de poliţişti şi au existat restricţii în trafic în ziua de joi. Pentru unii a fost prea mult să fie controlaţi ca la aeroport la porţile de intrare în zona centrală şi au preferat să nu se mai complice să scoată cheile din buzunar şi să treacă prin filtru şi au făcut cale întoarsă. Au existat şi proprietari de terase şi baruri care nu au fost aşa de încântaţi că afacerile lor au luat o pauză de câteva zile, în unele pieţe istorice din centru, care de obicei sunt magnet pentru turişti, fiind acum instalate corturi pentru translatori, jurnalişti şi de unde s-au făcut declaraţiile de presă.

De asemenea, în Piaţa Mare în care au încăput toţi liderii europeni nu au avut acces ca să poată ajunge la biserică, la slujbă, chiar sibienii alături de care Carmen şi Klaus Iohannis se roagă în fiecare duminică. Din cauza măsurilor de securitate luate şi a decalajului din program, Biserica romano-catolică din Sibiu a fost deschisă, însă doar câţiva angajaţi au fost prezenţi joi seara. Neştiind exact când se vor demonta gardurile de protecţie, pentru ca enoriaşii să se poată apropia de biserică, angajata bisericii care avea şi cheile a întrebat jurnaliştii la cât se termină evenimentul. Într-un final, câteva credincioase au ajuns în biserică pentru câteva minute. Dar şi aici lumea zâmbea şi nimeni nu a fost deranjat atât de tare că biserica a fost mai mult goală, că enoriaşii nu aveau cum să intre în ea, fiind amplasată chiar lângă sediul Primăriei, locul Summitului UE.

În cursul Evului Mediu, în piaţa din Sibiu se desfăşurau cele mai importante evenimente legate de viaţa cotidiană a oraşului, cum ar fi adunările publice şi execuţiile. Aici este menţionată în anul 1538 existenţa unei fântâni, iar în anul 1550 se aşează stâlpul infamiei în partea de est a pieţei, încoronat de statuia lui Roland. O spânzurătoare era amplasată în faţa actualei case cu nr. 15, aceasta fiind înlăturată abia în anul 1783, în vremea împăratului luminat Iosif al II-lea. În faţa casei Haller (nr. 10) se ridica clădirea gărzii. Între 1724 şi 1757, în această piaţă a fost amplasată o “cuşcă pentru nebuni”, în care erau expuşi în timpul zilei cei care tulburau noaptea liniştea publică.

Joi seara oraşul a revenit la normal. O normalitate care înseamnă lipsa conflictelor interetnice şi religioase de sute de ani. Tot joi seara în Piaţa Mare au fost pentru un spectacol şi un concert la care au participat Klaus Iohannis şi Donald Tusk, fiind pentru prima oară când un eveniment de o asemenea anvergură s-a terminat fără focuri de artificii. Însă cele 12 stele galbene, care au fost aşezate în Piaţa Mare, au însemnat mult mai mult pentru toţi sibienii. Iar alături clădirea primăriei, devenită acum clădirea Summitului UE, s-a transformat şi într-un loc de pelerinaj. Sute de sibieni şi-au făcut poze pe covorul roşu, având în fundal clădirea primăriei.

Cu siguranţă, “Ochii oraşului”, cum sunt cunoscute ferestrele din acoperişurile din Piaţa Mare, au văzut joi mai multe decât se pot spune. Pentru sibieni, 9 mai a fost nu numai ziua în care aproape toţi au simţit că trăiesc în Europa, ci şi ziua în care Europa le-a zâmbit şi le-a spus că s-a îndrăgostit de oraşul lor, aflat în inima României.

AGERPRES