Studiu: Creierul uman este încă superior inteligenței artificiale

Cercetătorii israelieni au descoperit că programele de inteligență artificială precum ChatGPT, deși fac o treabă bună în ceea ce privește imitarea expresiei verbale umane, nu pot rivaliza cu abilitatea noastră de a estima vârsta unei persoane, informează Nathan Jeffay, The Times of Israel.

Psihologii de la Universitatea Ben Gurion anunță că au testat capacitatea oamenilor împotriva a 21 dintre cele mai bune instrumente de inteligență artificială care pretind că pot estima vârsta.

Ei au descoperit că, atunci când au încercat să estimeze vârsta persoanelor din intervalul 60-80 de ani, atât oamenii, cât și programele de inteligență artificială au fost extrem de imprecise, subestimând vârsta.

Însă oamenii au fost mult mai aproape de adevăr decât AI – au greșit în medie cu șapte ani, în comparație cu mașinăriile, care au dat o eroare medie de nouă ani.

Testul a inclus 480 de fotografii, în care persoanele aveau fie o expresie neutră a feței, fie zâmbeau. Când cercetătorii au analizat rezultatele doar pentru fotografiile în care se zâmbea, au constatat că estimările au fost mai puțin precise decât în cazul fotografiilor neutre – cu 1,1 ani mai puțin în cazul oamenilor, în timp ce în cazul inteligenței artificiale cu 2,4 ani.

Aceste discrepanțe accentuate ilustrează faptul că visul ca AI să furnizeze informații mai obiective decât oamenii, lipsite de prejudecățile umane, necesită încă multe îmbunătățiri, a declarat pentru The Times of Israel profesorul Tzvi Ganel, unul dintre autorii studiului revizuit de colegi.

Citește și Cea mai importantă abilitate profesională a acestui secol

„În loc să dispară prejudecățile pe care noi le avem atunci când estimăm vârsta unei persoane, inteligența artificială le exagerează de fapt“, a comentat el, adăugând că studiul său a confirmat faptul că creierul uman folosește „o mulțime de indicii și strategii“ pentru a estima vârsta.

De exemplu, creierul uman este condiționat în mod subconștient ca, atunci când vede o femeie, să calculeze vârsta probabilă a acesteia în conformitate cu normele culturale, a explicat Ganel.

Printre acestea se numără și probabilitatea ca, în funcție de istoricul și statutul ei aparent, să folosească creme anti-îmbătrânire.

Un punct slab al inteligenței artificiale îl reprezintă fețele zâmbitoare, după cum indică diferența mare observată atunci când subiecții din fotografii zâmbeau.

Ganel a precizat că pentru creierul uman este greu să stabilească vârsta unei persoane care zâmbește, deoarece activitatea musculară provoacă riduri care ne fac să credem că persoana este mai în vârstă decât în realitate. Cu toate acestea, creierul uman face o treabă relativ bună în a-și imagina cum arată persoana când nu zâmbește și apoi să neglijeze influența zâmbetului în estimarea pe care o facem.

„În schimb, inteligența artificială nu realizează că zâmbetul este o acțiune temporară care se va schimba și, prin urmare, interpretează chipul pe baza expresiei pe care o are în momentul respectiv“, a explicat Ganel.

În concluziile studiului, el și colaboratorii săi, profesorul Carmel Sofer de la Ben Gurion și profesorul Melvyn A. Goodale de la Western University, au scris: „actuala tehnologie AI de estimare a vârstei mai are nevoie de îmbunătățiri înainte de a egala performanța umană“.

Cercetătorii au declarat: „Am avut două obiective. În primul rând, prin documentarea prestației diferitelor programe de inteligență artificială disponibile în prezent, speram să înțelegem cum percep oamenii vârsta.

În al doilea rând, ne-am dorit ca acest experiment să ofere noi direcții pentru dezvoltarea unei tehnologii de inteligență artificială mai precise și mai puțin părtinitoare. Considerăm că am făcut un oarecare progres în ambele direcții“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US