analiza Archives - TRIBUNA.US

Războiul din Ucraina: „Toată lumea să meargă acasă, Rusia a respins deja contraofensiva ucraineană”

Alexandra Sunava — Tue, 06 Jun 2023 08:01:05 +0000

A fost o încercare frumoasă din partea Ucrainei, dar care s-a cam încheiat potrivit videoclipului în care se vede cum forțele rusești distrug complet contraofensiva de vară anunțată de mult timp de Kiev. „Obiectivul inamicului era să străpungă apărarea Rusiei în ceea ce a considerat a fi cea mai vulnerabilă zonă a frontului“, a declarat Ministerul rus al Apărării.

Dar atacul a fost respins cu pierderi de peste 250 de vieți și 16 tancuri de luptă pentru ucraineni. Războiul s-a încheiat. Toată lumea să meargă acasă. Glumesc, bineînțeles, explică Stephen Green pentru PJ Media.

Cu toate că aparent contraofensiva este în desfășurare, ar trebui să nu luăm complet de bune declarațiile Moscovei. Și de asemenea, nici pe ale Kievului. Ținând cont de acest lucru și folosindu-ne de surse publice, putem să ne facem o idee despre ce se întâmplă în Ucraina în această săptămână? Cred că răspunsul este da, putem.

Moscova pare să aibă dreptate că cel puțin un atac ucrainean a fost respins. Există într-adevăr o filmare scurtă – și nu foarte calitativă – a atacului descris de Ministerul rus al Apărării.

M-am obișnuit cu filmulețele de înaltă rezoluție realizate cu drone pe care sursele ucrainene le postează adesea, ceea ce face ca încercarea de a înțelege ce se întâmplă din acea înregistrare neclară și fragmentată să fie cu atât mai frustrantă. Dincolo de asta, surse de încredere spun că videoclipul a fost corect geolocalizat în zona în care bloggerii militari ruși afirmau că se află. Dar este imposibil de concluzionat că ar arăta vreo bătălie importantă.

Un alt filmuleț arată ceea ce pare a fi distrugerea unui tanc rusesc într-o confruntare rară tanc contra tanc. Cea mai interesantă știre este probabil activitatea care se desfășoară în jurul – la propriu, în jurul – mormanului de moloz cunoscut cândva sub numele de orașul Bahmut.

Cu toții putem fi iertați că am crezut că lupta pentru Bahmut s-a încheiat, Rusia cucerind orașul în luna mai, după zece luni de lupte grele. Noile evenimente arată că bătălia ar putea fi departe de a se fi încheiat. Ucraina continuă să atace forțele rusești în jurul orașului, încercând probabil să îl transforme într-un cazan – pe vremuri se numea încercuire – o tactică prin care ocupanții ruși sunt izolați și învinși pe rând.

Având în vedere avantajul uriaș pe care Rusia îl are în materie de artilerie, acest lucru pare puțin probabil. Cel mai important, există o nouă informație cu privire la raidul Freedom for Russia/RDK de săptămâna trecută în regiunea Belgorod din Rusia.

La momentul respectiv, am scris că „raidul de la Shebekino se va desfășura aproape sigur la fel ca cel de săptămâna trecută, trupele Legiunii revenind rapid în Ucraina, iar cele rusești restabilind ordinea pe teritoriul rusesc“.

Dar nu a fost așa.

Citește și ANALIZĂ | Rusia a atins un punct mort în Bahmut

online pharmacy purchase suhagra no prescription with best prices today in the USA

Iată ce spune o sursă rusă de pe platforma de socializare Telegram:

„Voenniy Osvedomitel, un analist rus pro-război, afirmă că RDK (dezertorii rușii care luptă alături de Ucraina) s-au infiltrat într-adevăr în satul Novaya Tavolzhanka din districtul Shebekino, în ciuda faptului că Ministerul Apărării neagă acest lucru. În acest sat i-a propus RDK guvernatorului Gladkov să se întâlnească personal și să dea la schimb doi prizonieri ruși“.

Armata rusă este atât de ocupată în Ucraina încât nu a fost capabilă să alunge ceea ce probabil nu însumează mai mult de câteva companii de infanteriști inamici aflați chiar pe teritoriul Rusiei.

Când Rusia a fost izgonită din regiunea Harkov în vara anului trecut și s-a „regrupat“ dincolo de râul Dnipro în toamna anului trecut, cele două înfrângeri militare din nord și sud au adus un singur beneficiu net: Linia frontului a fost suficient restrânsă pentru ca Rusia să își concentreze eforturile pe obiectivul central – Donbas.

Prin aceste incursiuni în Belgorod, Kievul se poate să fi găsit modalitatea de a forța Rusia să prelungească din nou linia frontului – suficient de mult pentru a acoperi aproximativ 930 de mile de frontieră care erau considerate până acum sigure.

În schimbul unei mici investiții în voluntarii ruși, Kievul ar putea reuși să forțeze Moscova să își subțieze rândurile în Ucraina, sau chiar să slăbească și mai mult economia Rusiei prin mobilizarea mai multor civili în armată.

S-ar putea dovedi că raidul modest de acum două săptămâni a fost adevăratul debut al contraofensivei de vară a Ucrainei – o serie de diversiuni pe teritoriul Rusiei pe care Moscova nu își poate permite să le ignore, dar de care Ucraina, aflată în inferioritate numerică, ar putea fi în măsură să profite.

Vom vedea.

Tribuna.US

Apotheke Frankfurt DE

The post Războiul din Ucraina: „Toată lumea să meargă acasă, Rusia a respins deja contraofensiva ucraineană” appeared first on TRIBUNA.US.

De la tentativa de asasinare a unui judecător suprem la amenințarea unui război nuclear, iată cele mai importante evenimente ale anului 2022

Alexandra Sunava — Thu, 29 Dec 2022 20:16:08 +0000

Schimbările uriașe care au avut loc în națiunea noastră, care păreau greu de crezut că se întâmplă în 2021, nu au făcut decât să se înrăutățească și să devină noua normă în 2022 – infracțiunile grave scapă nepedepsite, milioane de imigranți ilegali ne trec granițele, datoria națională record și inflația scad valoarea dolarului, iar cenzura se intensifică.

Anul acesta a adus în plus invazia Rusiei în Ucraina, așa că puteți adăuga pericolul unui război nuclear pe listă, analizează Eleanor Bartow pentru The Federalist.

Veștile bune din acest an sunt puține, dar încurajatoare: Pandemia Covid-19 pare în mare parte încheiată, Roe vs Wade a fost anulat, iar Elon Musk a preluat Twitter și expune cenzura Big Tech atât de dăunătoare pentru democrația noastră.

Anularea avortului federal generează o retorică mai hidoasă – și violență

La aproape 50 de ani de la decizia Roe vs Wade a Curții Supreme, aceasta a fost anulată prin procesul Dobbs vs Jackson Women’s Health Organization.

Într-o serie de evenimente fără precedent, decizia instanței a ajuns la urechile presei, demonstranții au protestat în fața locuințelor judecătorilor, iar un bărbat înarmat a fost arestat în apropierea reședinței judecătorului Brett Kavanaugh și acuzat de tentativă de omor.

Fanaticii pro-avort au atacat zeci de centre pentru gravide și biserici. FBI-ul a arestat un activist pro-viață la domiciliul său.

Părtinire la cote maxime

Subiectul avortului a exemplificat părtinirea existentă, dar președintele Joe Biden și-a folosit poziția pentru a diviza și mai mult națiunea noastră, denigrând un număr mare de americani atunci când a declarat, în septembrie:

„Partidul Republican de astăzi este dominat, condus și intimidat de Donald Trump și de republicanii MAGA, iar acest lucru reprezintă o amenințare pentru națiunea noastră“.

Această declarație a fost precedată de comentarii potrivit cărora filozofia lui Trump este „semi-fascistă“.

Biden pierde poziția de lider pe scena mondială

Biden a avertizat, de asemenea, cu privire la „Armageddon“. În ceea ce privește principalele situații de criză la nivel internațional, administrația sa a revenit asupra multora dintre comentariile sale care au provocat panică.

El a afirmat că SUA va apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze și că NATO va răspunde „cu aceeași monedă“ la orice utilizare de către Rusia a armelor de distrugere în masă împotriva Ucrainei.

Păpușarii săi au retras, de asemenea, comentariile privind trimiterea de trupe americane în Ucraina și afirmația că Putin „nu poate fi lăsat la putere“.

Dar când Biden a încercat să dea vina pe președintele rus Vladimir Putin și pentru inflație (știam cu mai bine de un an în urmă, înainte de invazia Rusiei, că inflația atinsese un maxim al ultimilor 40 de ani), Casa Albă nu a retractat această afirmație.

Pentru problema care, fără îndoială, îi afectează pe americani mai mult decât oricare alta – pierderea veniturilor datorită inflației – Biden a dat vina în mod repetat pe Putin. Dacă repeți o minciună suficient de mult, ea devine adevăr.

Big Tech cenzurează disidența

Cu toate că preluarea platformei Twitter de către Musk a dezvăluit suprimarea libertății de exprimare de către Big Tech, multe alte evenimente din 2022 au evidențiat amenințările continue la adresa drepturilor noastre conferite de Primul Amendament.

În februarie, podcasterul Joe Rogan aproape că a fost anulat pentru că a folosit „cuvântul cu ‘n’“, dar și pentru că dezbate idei pe care presa corporatistă le consideră tabu, cum ar fi îndoiala privind eficacitatea vaccinului Covid-19.

Întrucât Rogan nu este un conservator, existând o predispoziție pentru anularea oamenilor etichetați astfel, situția lui a atras atenția la nivel național asupra faptului că Stânga nu tolerează disidența.

Ca soluție de compromis, Spotify a eliminat multe dintre episoadele sale anterioare.

Luna următoare a adus o represiune majoră din partea Big Tech: Companiile de social media au interzis așa-numitul fenomen „misgendering“, adică a te referi la oameni conform sexului lor biologic.

Lui Tucker Carlson de la Fox News, Charlie Kirk de la Turning Point USA, John Daniel Davidson de la The Federalist, site-ului de satiră The Babylon Bee și altora le-au fost suspendate conturile pe Twitter.

În aceeași lună, YouTube a eliminat o înregistrare video cu discursurile fostului președinte Trump și ale unui senator american la o importantă conferință conservatoare, CPAC.

Reprezentanții YouTube au declarat că respectivul conținut încălca politica lor privind dezinformarea pe subiectul integrității alegerilor.

În mod ironic, un subiect al conferinței a fost chiar cenzura Big Tech.

Citește și 10 victorii pentru libertate și drepturi în 2022

Se intensifică războiul informațional

Tot în martie, la mai bine de un an după ce Big Tech a suspendat contul ziarului New York Post pentru că a publicat știrea despre un laptop care detalia cum fiul președintelui Biden, Hunter, a folosit influența numelui său de familie în cadrul afacerilor din străinătate, The New York Times a recunoscut în cele din urmă că laptopul era real și nu dezinformare rusă.

Apoi, în luna mai, administrația Biden a format un Disinformation Governance Board în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS). În urma criticilor, acesta a fost desființat.

Cu toate acestea, DHS și FBI continuă să monitorizeze social media, luând în vizor discursurile pe care le consideră periculoase, și să facă presiuni asupra platformelor tech pentru a cenzura opiniile care contrazic narațiunea oficială.

„Dosarele Twitter“ publicate recent de Musk au adus dovezi că guvernul a colaborat cu giganții din domeniul tehnologiei pentru a suprima libertatea de exprimare prin cenzurarea știrilor și indivizilor, inclusiv prin utilizarea minciunii pentru a bloca contul lui Trump și mușamalizarea știrii despre laptopul lui Hunter Biden.

Twitter a declarat că Trump a încălcat politica sa privind incitarea la violență, iar știrea despre laptop încălca politica sa privind publicarea de materiale piratate, dar personalul a recunoscut în cadrul discuțiilor interne că acestea au fost doar scuze pentru a face ceea ce au vrut.

Stânga îmbrățișează ideologia LGBT, unii se împotrivesc

Pe lângă interdicția Big Tech privind „misgendering“, administrația Biden a mers și mai departe în acest an cu ideologia sa radicală de stânga.

Aceasta a început anul făcând presiuni pentru ca mai mulți asiguratori să includă în lista serviciilor oferite operațiile de schimbare a sexului. A anunțat că va tăia fondurile de masă ale școlilor care nu acceptă agenda transgender.

Bărbații au fost plasați în închisori pentru femei, iar din cadrul forțelor de ordine au fost eliminați cei care nu sunt de acord cu ideologia transgender radicală.

S-a descoperit că Disney promovează ideologia transgender în filmele și emisiunile sale, iar părinții au început să reacționeze. Statele au adoptat legi prin care să împiedice predarea educației sexuale la elevii de nivel primar sau promovarea ideologiei transgender, interzicând școlilor să ascundă de părinți confuzia experimentată de copii privind propria sexualitate.

Unele state au adoptat legi care să proteje sportivele de sex feminin, după ce Lia Thomas, un bărbat cu identitate transgender, a învins într-o competiție destinată exclusiv femeilor.

Alte premiere în 2022

Ketanji Brown Jackson a fost confirmată judecător la Curtea Supremă de Justiție, prima femeie de culoare care a ocupat această poziție. Ca dovadă a cât de mult a ajuns să domine dezbaterile subiectul transgender, ea a fost, de asemenea, prima candidată la Curtea Supremă căreia i s-a cerut să definească ce este o femeie.

Un alt eveniment fără precedent care a avut loc în 2022 a fost percheziționarea de către FBI a locuinței lui Trump din Florida, Mar-a-Lago. Departamentul de Justiție ia din nou în vizor un inamic politic, lucru care va declanșa probabil o anchetă de lungă durată.

Încheind anul în același ton, directorul executiv al FTX, Sam Bankman-Fried, a fost arestat pentru comiterea unor fraude de milioane de dolari. El a fost al doilea cel mai mare donator individual al Partidului Democrat în timpul alegerilor midterm din 2022, contribuind cu aproximativ 40 de milioane de dolari.

Directorul executiv al FTX, Ryan Salame, a donat aproximativ 20 de milioane de dolari, majoritatea către republicani.

Din păcate, este puțin probabil ca în 2023 să dispară cenzura Big Tech, să adopte Biden o poziție de centru sau să dispară radicalismul transgender.

Având în vedere că alegerile din noiembrie s-au încheiat, s-ar putea să ne simțim incapabili să schimbăm vreunul dintre aceste lucruri, dar împărtășirea adevărului și altora este cea mai puternică armă pe care o avem – atunci când Big Tech ne permite.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

The post De la tentativa de asasinare a unui judecător suprem la amenințarea unui război nuclear, iată cele mai importante evenimente ale anului 2022 appeared first on TRIBUNA.US.

Experţii, informaţiile şi pandemia

Redacția — Mon, 06 Apr 2020 19:39:13 +0000

Problema este că deciziile luate acum într-un climat mediatic puternic emoţional, cu un impact enorm în plan medical, economic şi social, bazate pe modele epidemiologic cu un grad totuşi ridicat de incertitudine şi pe raportări globale uneori semnificativ “ajustate”, rejectează deocamdată ideea unei analize raţionale bazată pe costuri şi beneficii.

“Pentru fiecare fenomen natural complex, există o explicaţie simplă, elegantă, convingătoare şi greşită.” Afirmaţia aparţine astrofizicianului Thomas Gold şi se potriveşte foarte bine la avalanşa de scenarii cu care eram inundaţi în legătură cu impactul Schimbărilor Climatice, dar şi cu pandemia cu care ne confruntăm. O pandemie provocată de un nou coronavirus, COVID-19. Coronaviruşii fac parte dintr-o familie extinsă de viruşi care se transmit de la animale la om şi provoacă afecţiuni respiratorii. Majoritatea dintre aceste afecţiuni sunt relativ uşoare, însă trei viruşi apăruţi în ultimele două decenii, SARS în 2002, MERS în 2012 şi acum COVID-19 (primul şi ultimul plecaţi din China, din aşa numitele “pieţe umede” unde se comercializează şerpi, şopârle, lilieci şi tot felul de alte animale exotice pe care chinezii le mănâncă) au provocat afecţiuni severe şi numeroase decese. Iar din acest punct de vedere COVID-19 a generat o adevărată catastrofă globală, în plan medical şi economic, cu efecte încă greu de estimat şi pe alte direcţii, inclusiv pe dimensiunea geopolitică. Din acest motiv senatorul american republican Lindsey Graham a cerut colegilor săi să semneze o scrisoare adresată ambasadorului Chinei în Statele Unite, prin care a cerut Beijingului să regândească decizia de a redeschide aceste “pieţe umede”, unde animalele vii sunt ucise şi vândute în condiţii complet nesanitare. Opinie împărtăşită şi de dr. Anthony Fauci, principalul expert în boli infecţioase din grupul de lucru coronavirus de la Casa Albă, care a caracterizat decizia Beijingului drept “una iresponsabilă, care pune în pericol sănătatea lumii”.

În astfel de situaţii de criză majoră se manifestă exact tipul de analiză descris de Thomas Gold a cărui efect este o serie întreagă de decizii, cel puţin discutabile, luate sub imperiul unei dominante emoţionale. “Punctul de plecare pentru multe decizii proaste, aşa după cum indică şi numeroase studii sociologice, este adesea reducerea unei probleme complexe la o variabilă unică, cu cel mai mare impact emoţional”, scrie Holman Jenkins în Wall Street Journal. Ceea ce face aproape imposibilă o analiză serioasă şi nuanţată din categoria Costuri-Beneficii. De teama oprobiului public mai toţi decidenţii politici, dar şi formatorii de opinie rejectează din start o astfel de abordare spunând că nu se poate pune un preţ pe salvarea unei vieţii omeneşti. O afirmaţie care, spusă aşa, ruptă din context, nu poate decât să stârnească aplauze. Însă o severă depresie economică, aşa cum este cea care se anunţă, poate provoca la rândul ei semnificativ mai multe decese direct, prin sinucideri şi creşterea consumului de droguri, sau indirect prin lipsa medicamentelor pentru cei suferinzi de alte boli, prin scăderea majoră a nivelului de trai.

În acest punct se face, de regulă, trimitere la opiniile experţilor. Subînţelegându-se, în subtext, că e vorba de epidemiologi. Care, în marea lor majoritate, propun lungi perioade de izolare, chiar de câteva luni. Însă ei sunt oare singurii pe care trebuie să-i luăm în consideraţie? Oare nu trebuie să ne uităm şi la impactul economic sau la cel de natură psihologică, generat de izolarea socială? Scopul unei analize costuri-beneficii nu este aceea de a introduce cinic în ecuaţie vieţi umane vs bani, ci de a cântări comparativ diferitele scenarii negative pentru a ajunge în final la cel mai mic cost posibil. În contextul impactului emoţional, atenţia generală este focalizată pe numărul de îmbolnăviri şi decese provocate de COVID-19. Cifrele sunt desigur impresionante. De pildă, în lunile scurse de la începutul anului s-au înregistrat aproape 70 de mii de decese provocate de coronavirus. Iar numărul acestora va creşte semnificativ în continuare. Însă, dacă punem lucrurile în context perspectiva se schimbă: în fiecare zi mor pe glob aproximativ 150 de mii de oameni, 100 de mii de bătrâneţe, dar 50 de mii din pricina altor boli, de inimă, cancer, atacuri cerebrale, diabet, pneumonie etc. Aşa că este de presupus că, atenţia tuturor fiind concentrată pe epidemie, îngrijirea celorlalţi bolnavi va fi afectată negativ, deci vor fi mai multe decese în categoria non-coronavirus. Un medic american, profesor la universitatea UCLA din Los Angeles, care tratează pacienţi cu COVID-19, îndeamnă la o doză de realism într-un articol apărut în USA Today scriind că o lungă perioadă de “îngheţare socială” va salva poate vieţile unora dintre cei care s-ar fi putut îmbolnăvi de coronavirus, dar va face alte mii de victime pentru că va duce la şomaj în masă, la sărăcie şi va afecta masiv şi procesul educaţional.

Însă nici măcar printre epidemiologi nu există un consens deplin. Dacă mai toată lumea este de acord că “distanţarea socială” şi alte măsuri de protecţie sunt importante, părerile diferă atunci când vine vorba de forma în care această strategie trebuie implementată. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în ţări precum Coreea de Sud sau Taiwan vedem că acolo economia nu a fost practic îngheţată, activitatea continuă în paralel cu continuarea măsurilor de protecţie. Nu există practic nici o instanţă, nici un reper care să “ofere lumină” în acest sens. Lumea nu are o înţelegere comună, şi nici măcar un vocabular comun, pentru cooperarea globală în materie de gestiune a pandemiei. În teorie acesta ar trebui să fie rolul OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), însă ea s-a discreditat în mare măsură prin subordonarea aproape totală la interesele Chinei. O “pneumonie de cauză necunoscută” detectată la Wuhan a fost raportată pentru prima dată la biroul OMS din China pe 31 decembrie 2019. O lună mai târziu, OMS a declarat focarul o “urgenţă de sănătate publică de îngrijorare internaţională”, iar apoi, abia pe 11 martie, a declarat “pandemie”.

În aceste condiţii este de înţeles în parte şi dezorientarea din mass media atunci când tratează subiectul, ceea ce în cazul televiziunilor de ştiri se întâmplă în cea mai mare parte a timpului. În paralel intervine şi agenda ideologică. Mai ales în Statele Unite unde, fiind şi un an electoral, o bună parte a mass media, de la CNN şi MSNBC la The New York Times şi Washington Post, nu scapă nici un prilej de a-l ataca pe Donald Trump. E vorba de acel tip de “gotcha journalism” al cărui scop nu este acela de a pune întrebări pentru a afla informaţii suplimentare sau de a lămuri ceva, ci de a-i pune în încurcătură pe interlocutori. Uneori acest lucru este justificat, dar în multe alte situaţii premisa este aceea că aceştia din urmă nu ascultă îndeajuns de ceea ce le spun jurnaliştii. Oricum, mai ales în astfel de perioade renunţarea la astfel de practici ar fi de dorit.

O altă temă comună, nu doar în America, ci şi în alte părţi, este aceea de a scoate în evidenţă cât de “nepregătite” au fost autorităţile să lupte cu pandemia. Autorităţi care ar fi trebuit să se aprovizioneze din timp cu ventilatoare şi măşti. Dar dacă apărea un alt tip de virus, care cerea un alt tip de reacţie şi de echipamente? Este uşor de spus în retrospectivă că ar fi trebuit să avem mai multe ventilatoare, dar este imposibil să te pregăteşti pentru orice tip de pandemie, surpriză economică sau eveniment meteorologic. O dovadă este chiar faptul că zeci de guverne din întreaga lume se confruntă astăzi, în mare, cu acelaşi gen de probleme.

O a treia problemă este cea legată de maniera în care sunt raportate datele, din fiecare ţară în parte, dar şi de interpretarea acestora. Or, aici domneşte multă confuzie şi nu rareori şi multă dezinformare, involuntară sau voită. Şi nu e vorba doar de China, deşi în acest caz e de mirare cum de sunt în continuare luate de bune cifrele de acolo din moment ce este singura ţară importantă din lume care nu a dat nici un fel de informaţii privind numărul de testări şi în ciuda faptului că deşi Beijingul a raportat că practic în China epidemia a fost stopată (ieri a raportat doar 3 decese) sunt relatări credibile că în Wuhan sunt cozi mari la crematorii. Oricum variaţiile extrem de mari privitoare la numărul de testări, de la ţară la ţară, fac ca multe comparaţii să fie total nerelevante. De pildă Brazilia, la o populaţie de 200 de milioane, a făcut cu doar puţin mai multe testări ca România. Pe de altă parte, în general mass media numără constant morţii, dar relatează destul de puţin despre vindecările confirmate, aproximativ 20 procente din total.

Dar, dacă ne întoarcem la “ajustările” cifrelor raportate poate apărea o confuzie între decesele cauzate explicit de COVID-19 şi cele provocate de alte cazuri, de boli preexistente. În acest caz pot apărea distorsiuni în ambele direcţii. Pot fi decese provocate de alte boli trecute eronat la morţi cauzate de COVID-19. Dar avem şi situaţia inversă în care autorităţile, din dorinţa de a nu da foarte rău în tabloul global, mută decesele provocate de coronavirus în altă încadrare.

Or, dacă avem atâtea probleme chiar cu colectarea şi interpretarea datelor existente este cu atât mai complicat să estimăm evoluţiile de viitor plecând de la modelele pe baza cărora se fac recomandări, între altele, în privinţa perioadelor de izolare. Pentru că analiza acestor fenomene atât de complexe se bazează pe modelări care nu au cum să ia în calcul toţi factorii de impact. Şi iată cum ajungem din nou în situaţia în care ar trebui să avem în mod serios o analiză de costuri şi beneficii atunci când luăm decizii cu un impact atât de mare în plan economic şi social.

Alexandru Lăzescu
Ziarul de Iași

online pharmacy buy abilify online cheap pharmacy

online pharmacy buy zithromax online no prescription

The post Experţii, informaţiile şi pandemia appeared first on TRIBUNA.US.