Titus Corlățean, fost ministru de Externe, despre blocada pe Shengen: Austria a devenit un hub rusesc. Nu poți să procedezi cu mănuși

Recent, premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că ia în calcul să dea în judecată Austria pentru despăgubiri la Curtea Europeană de Justiție,

Recent, premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că ia în calcul să dea în judecată Austria pentru despăgubiri la Curtea Europeană de Justiție, dacă Executivul de la Viena va menține dreptul de veto împotriva aderării României la Schengen.

Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a declarat pentru Gândul că România a jucat „cartea negocierilor politice” cu Austria, dar, în cazul de față nu mai funcționează.

Următorul Consiliul de Justiție și Afaceri Interne este programat peste mai puțin de o săptămână, însă, va fi o reuniune informală. Ședința importantă este spre finalul lunii octombrie. Atunci, se va deschide o nouă oportunitate pentru un vot pe aderarea României și a Bulgariei la Schengen. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a vorbit cu jurnaliștii austrieci despre efectele blocadei Austriei, care se ridică, din punct de vedere financiar, la pagube de câteva miliarde euro la bugetul de stat, conform premierului.

Președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean, a declarat că întreruperea contactelor cu austriecii, după votul „traumatizant” din decembrie, a fost o strategie greșită. Fostul ministru a mers împreună cu o delegație a Senatului, în luna februarie, la Viena, în primul demers oficial al unui demnitar român.

„Dacă ei nu vin la noi, mergem noi la (peste) ei”, scria senatorul pe Facebook, la acea vreme.

Austria a devenit un hub rusesc

După declarația premierului Ciolacu, Gândul a discutat cu fostul ministru de Externe despre cartea negocierilor, folosită de România, interesele Austriei și pașii procedurali pe care țara noastră ar trebui să-i facă, pentru aderarea la Schengen.

Ce interese are Austria?

Titus Corlățean: Un lucru pe care oficialii români nu l-au prea spus public, dar o spun eu acum public, e că există niște serioase semne de întrebare legate de corectitudinea jocului Cancelarului de dreapta și al partidului său de dreapta din Austria față de România, într-un context mai larg.

Austria a devenit, nu de azi-ieri, dar acum, în timpul războiului de agresiune rus împotriva Ucraina, a un hub rusesc, de o manieră foarte clară și aș spune aproape public asumată, pe contacte politice, de schimburi economice care au crescut substanțial în ultimul an între Austria și Rusia și pe elemente care ne fac să credem că există și contacte pe zona de intelligence. Mi se pare foarte grav ca în interiorul familiei europene să avem un jucător care poate să întrețină relații privilegiate, în condițiile în care toată lumea occidentală democratică a condamnat ferm acțiunea rusă de agresiune împotriva Ucrainei.

Și, atunci, avem și un alt tip de explicație al blocajului împotriva României, țară care joacă un rol-cheie fundamental în toată arhitectura europeană atlantică din zonă, inclusiv în sprijinul acordat Ucrainei.

Din această perspectivă, putem să înțelegem că neschimbarea poziției austriece nu are legătură doar cu interesele de politică internă și cu folosirea imorală de către dreapta austriacă, în frunte cu Cancelarul Nehammer, a României și Bulgariei într-un joc de politică internă, antiimigraționist ș.a.m.d. Lucrurile sunt mult mai complicate.

Dacă vorbiți despre aceste jocuri, România pierde pe cartea negocierilor și a diplomației oficiale. Ce soluție are atunci?

Titus Corlățean: Era datoria noastră ca, după ce autoritățile de la București au încercat, așa cum este și firesc, între ceea ce considerăm parteneri europeni, cartea negocierilor politice, ideea de a promova într-un deplin respect reciproc și cooperare de tip european și găsirea unei soluții de compromis, era cazul ca decidenții de la București să înțeleagă faptul că acest tip de demers nu va funcționa, în speța de față.

Am spus de mai multă vreme că Bucureștiul este foarte slab în acest joc, că ar fi trebuit să fie mai ferm, chiar mai dur pe relația cu acest guvern de dreapta de la Viena, folosind pârghii pe care le avem, pârghii de natură internă în România, alte pârghii europene.

În ianuarie am făcut o analiză pe care am trimis-o mai multor decidenți din fostul guvern, atrăgându-le atenția că putem folosi, în termen, pârghia atacului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Și, dacă raționamente politice înalte legate de interesul constant al președintelui României, Iohannis, de a privilegia un anumit tip de relație cu Austria, dacă interese mai înalte opresc Guvernul, de la acel moment de la București, să formuleze un atac împotriva Austriei, avem oportunitatea de a folosi o cale contencioasă împotriva Consiliului Uniunii Europene, pentru a obține condamnarea JAI pentru neonorarea angajamentelor în baza tratatelor.

România a îndeplinit criteriile de aderare potrivit tratatelor în materie ale Uniunii Europene. Ar fi trebuit să urmeze un vot predictibil al Consiliului în favoarea admiterii României, în baza respectării criteriilor și a tratatelor.

Încălcarea acestei obligații de către Consiliu, din cauza vetoului austriac, în mod firesc și predictibil, ar fi atras condamnarea Consiliului și obligarea să găsească o soluție să pună presiune asupra Austriei, folosind eventuale sancțiuni pentru a obliga să respecte tratatele.

Președintele României deține un monopol al politicii externe

Apropo de cel care se află vremelnic la Cotroceni, Klaus Iohannis spunea după 8 decembrie că nu se pune problema de atacare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă se va opune, ce se poate face?

Titus Corlățean: Până în alta, Guvernul este detentorul acțiunilor concrete la Consiliul Uniunii Europene și ar trebui să să vadă niște modalități, să examineze niște modalități mai mai ferme. Președintele a fost, în mod profund incorect, proclamat ca printr-o faimoasă decizie a Curții Constituționale în 2012, ca unicul reprezentant cu stea în frunte, scuzați-mi malițiozitatea, în materie de reprezentare în politica externă a României și unicul reprezentant la Consiliului European.

Nu scrie nicăieri acest lucru în Constituția României. Și acea decizie, absolut criticabilă, pe fond, din punct de vedere juridic constituțională, a Curții Constituționale, poate că ar trebui să fie un subiect de refecție pentru actualii judecători ai CCR, astfel încât domnia sa are în mod nemeritat un monopol. Președintele României deține un monopol al politicii externe, încă o dată nefundamental constituțional.

Președintele a fost împotriva acelui demers, cu instrucțiuni foarte clare date către Guvern

Titus Corlățean: Nu pot să dai la o parte Guvernul României, așa, pur și simplu și, așa cum a fost cazul guvernului anterior. Din datele pe care eu le dețin informal, constatăm că președintele a fost împotriva acelui demers, cu instrucțiuni foarte clare date către respectivul guvern, la care se adaugă și spusele sale publice de a nu ataca la Curtea de Justiție Uniunii Europeană.

Nu este un gest inamical, era un gest de a susține interesele politice, economice și europene ale cetățenilor români, ale companiilor românești, ale statului român și aceste interese au fost abandonate de un președinte care nu și-a respectat atribuțiile de a reprezenta cu adevărat interesele statului român.

Uităm în discuție factorul „Bulgaria”, care nu este lipsită de probleme în relația cu Olanda. Având în vedere că suntem în tandem, cum rezolvăm?

Titus Corlățean: Nu cred că uităm spațiul acesta balcanic, în care Bulgaria are rolul său. Dar, dincolo de ce spun olandezii acum și ne-au mai spus și nouă, românilor, timp de vreo 10 ani, Bulgaria a fost atestată de Comisia Europeană că îndeplinit criteriile de aderare.

Și, pe fond, României i-ar conveni să existe o aderare la pachet, pentru că frontiera Shengen n-ar fi pe frontieră românească, ci pe frontieră bulgară cu sudul Balcanilor. Deci, dincolo de asta, sunt interese de natură politică. E o bătălie de dus, dar în această bătălie ai nevoie de inteligență. Am avut nevoie de tact, de diplomație. N-a funcționat. Ai nevoie de forță. Și într-o astfel de situație, când interesele României sunt încălcate de o manieră flagrantă, nu poți să procedezi cu mănuși.

Acțiunea lui Marcel Ciolacu, în calitate de premier, dă dovadă de tact, forță?

Titus Corlățean: Eu am văzut declarația premierului Ciolacu în ideea de a lua în calcul schimbarea strategiei, inclusiv evaluarea unor posibilități suplimentare legate de Curtea de Justiție.

Important este să mai fim în termen, să mai putem fructifica, dacă nu am ieșit cumva din termen. Ideea însă, de principiu, de a schimba strategia, e o chestiune pe care o salut și nu pot decât ca simplu senator PSD, dar și ca președinte al Comisiei de politică externă, care mai știe și instrumentele tratatelor și jurisdicției Uniunii Europene, nu pot decât să încurajez schimbarea de atitudine spre o mișcare mai fermă, absolut meritată, împotriva Austriei.