TOP 10 obiective turistice impresionante din România

România este o țară apare prin peisajele unice, formele de relief diverse și fauna pe care le deține, fiind o compunere naturală impresionantă de obiective și destinații turistice pe care orice român trebuie să le vadă măcar o dată în viață.

Varietatea turistică a României este extraordinară, dar unele obiective par a fi mai atractive prin unicitatea lor locală și internațională, chiar neobișnuite.

1. Peştera de la Mânzăleşti

Aflată în Subcarpații Buzăului, este cea mai mare peșteră din sare din Europa și a doua din lume, cu o lungime de 1.337 metri. Peștera este traversată de două pâraie și oferă atracții de interes științific, dar și o imagine impresionantă de formațiuni divers colorate.

Pe lângă această peşteră mai sunt 31 de peşteri mai mici şi care în momentul de faţă nu se pot vizita datorită prăbuşirii zonei de intrare în aceste peşteri.

Intrarea în peştera care în anul 1980 a obţinut recordul mondial de cea mai lungă peşteră de sare a fost blocată acum câţiva ani în urma unei alunecări de teren.

2. Marea Neagră

Cu o suprafață de 436.402 km², o adâncime medie de 1.271 metri și una maximă de 2.210 metri, Marea Neagră este unică pe Terra datorită celor două straturi de apă total diferite pe care le conţine: la suprafaţă apă mai dulce, iar la adâncime apă sărată.

Inițial, Marea Neagră s-a numit „Axaina”, adică „albastru închis”. În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică „Marea primitoare”, poate prin preluarea fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar și alte denumiri ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”.

Denumirea „Neagră” apare în secolul al XV-lea, odată cu extinderea Imperiului Otoman.

3. Masivul Ceahlău

Ceahlău, denumit şi muntele Pion, este considerat „muntele sfânt” al creştinilor, asemenea muntelui Athos din Grecia. Mănăstirea Ortodoxă Schitul cunoscută și ca Mănăstirea Ceahlău, se află aici la 1.800 m, fiind mănăstirea construită la cea mai mare altitudine din lume.

4. Orașul Iaşi

Iași este oraşul în care s-a înfiinţat prima grădină botanică din România, în anul 1865, de către profesoul universitar Anastasie Fătu (1816-1886). Este situată pe dealul Copoului, iar fondatorul a reuşit să cultive aici 2.500 specii de plante.

5. Defileul Porţile de Fier

Defileul Porţile de Fier este cel mai lung din Europa, de aproximativ 140 km și 230 metri lățime în cel mai îngust punct. Ca localizare, defileul are la nord România, iar la sud Serbia. Aici Dunărea separă Munţii Carpaţi de Balcani.

6. Vulcanii noroioşi

Vulcanii noroioşi reprezintă una dintre cele mai impresionante rezervaţii mixte (geologică şi botanică), cu o suprafaţă de 30 ha. Este vorba despre un fenomen spectaculos rar întâlnit pe Terra.

Aceşti „vulcani” denumesc formaţiunile create de gazele naturale ce provin de la peste 3.000 de metri adâncime.

Vulcanii Ele împing la suprafaţă apa din pânza freatică amestecată cu argilă. Nămolul format are forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie şi se usucă în unele locuri la contactul cu aerul, formând nişte structuri conice, asemănătoare unor vulcani. Sunt situaţi la Pâclele Mari şi Pâclele Mici (12 km de Berca), în judeţul Buzău.

7. Localitatea Brad

Brad este o localitate din Județul Hunedoara care deţine o colecţie mineralogică cunoscută sub numele de Muzeul Aurului, fiind unicat în Europa. A fost fondată cu mai bine de 100 de ani în urmă, iar între timp exponatele au crescut la peste 2.000, provenind din ţări de pe toate continentele. Demne de remarcat sunt exponatele cu aur nativ, originare din Munţii Metaliferi (Carpaţii Occidentali).

8. Cascada Bâlea

Cascada Bâlea, denumită și Urlătoarea Bâlei, este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m. Este situată în Munţii Făgăraşului între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, la peste 1.200 m înălţime.

9. Cel mai înalt copac din România

Cel mai înalt copac din România este un brad, care se găseşte pe Valea Arţagului (unul dintre afluenţii Buzăului). Are peste 60 de m înălţime. Un al doilea copac cu mărimi impresionante este un fag secular, aflat în „pădurea misterelor” de la Şinca Veche (judeţul Braşov), care a fost măsurat acum cinci ani de către silvicultori şi s-a stabilit că are 56 de metri înălţime.

10. Delta Dunării

Rezervație unică în lume, este cea mai întinsă zonă compactă de stufăriş de pe Glob (suprafaţa acoperită de stuf: peste 400.000 ha), cu cele mai multe canale şi lacuri; găzduieşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa; este totuşi regiunea cea mai secetoasă din ţară (se înregistrează anual 400-500 mm precipitaţii, temperatura medie anuală fiind cea mai ridicată din ţară: 10-11°C).
Delta Dunării este a doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, după Delta Volgăi, și este cea mai bine conservată de pe continent.

Istoria consemnează că dacii au trăit în Delta Dunării înainte ca aceasta să fie cucerită de romani. După invazia ulterioară a goților, regiunea a schimbat de mai multe ori proprietarul. În secolul al XV-lea, Delta Dunării a devenit parte a Imperiului Otoman. În 1812, în urma Războiului ruso-turc, granițele Imperiului Otoman și ale Imperiului Rus au fost stabilite de Canalul Kilia și Canalul vechi Stambul al Dunării, iar în 1829 de Canalul Sfântul Gheorghe. Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, a atribuit Delta Dunării Imperiului Otoman și a instituit o comisie internațională care a întreprins o serie de lucrări pentru a ajuta navigația. În 1878, în urma înfrângerii Imperiului Otoman de către Rusia și România, granița dintre cele două țări a fost stabilită prin Canalul Kilia și Canalul Stambulul Vechi.

În 1991, partea românească a Deltei Dunării a intrat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Aproximativ 2.733 km2 din deltă sunt zone strict protejate. În 1998, în cadrul Programului UNESCO privind omul și biosfera, cei 6.264,03 km2 ai Deltei Dunării au fost stabiliți ca rezervație a biosferei, împărțită între România și Ucraina.

Din punct de vedere istoric, în România, o parte din Delta Dunării a fost marcată ca rezervație în 1938.

Tribuna.US