Trump câștigă procesul meme-ului „Fake News“ în baza Primului Amendament

Timp de citire: 3 minute

Fostul președinte Donald Trump a ieșit victorios în baza Primului Amendament, un judecător din New York respingând un proces intentat lui și popularei vedete de pe rețelele sociale CarpeDonktum, pentru un meme care prezenta mass-media mainstream drept „știri false“, informează Amanda Prestigiacomo într-un articol Daily Wire.  

Potrivit judecătorului Curții Supreme din New York, David Benjamin Cohen, meme-ul postat de Trump și creat de CarpeDonktum, al cărui nume real e Logan Cook, era „senzațional“ și clar satiric. Hollywood Reporter a descris videoclipul în cauză:

„Cook a găsit un videoclip al unui copil alb care fugea după un copil de culoare și a inserat ca titlu ‘Știri de ultimă oră’ peste el. Pe generic mai apare: ‘Copilaș îngrozit fuge de un bebeluș rasist’ și ‘Bebelușul rasist este probabil un alegător pro-Trump.’

Imaginea dispare și pe un fundal negru apare scris ‘Ce s-a întâmplat de fapt’. Copiii mici aleargă unul către celălalt și se îmbrățișează. O nouă frază umple ecranul: ‘Nu America este problema… ci știrile false. Dacă observi că ceva nu e în regulă, spune lucrurilor pe nume. Numai tu poți preveni știrile false.’“

Twitter a adăugat rapid una dintre etichetele lor infame cu „video modificat“ la meme-ul clar fals. Iar mai târziu, familia copiilor din meme a intentat o acțiune civilă împotriva lui Trump și Cook, susținând că „exploatarea imaginii copiilor ar fi încălcat legea din New York privind confidențialitatea și drepturile de publicitate (N.Y. Civil Rights Law §§50 and 51) și a provocat suferință emoțională în mod intenționat și iresponsabil“, a menționat The Hollywood Reporter.

„În primul rând, așa cum susțin inculpații, videoclipul era senzațional“, a scris Cohen în decizia sa. „Pentru a promova libertatea de exprimare, semnificația „senzaționalului“ a fost interpretată pe larg și include ‘nu doar descrieri ale evenimentelor reale… ci și articole referitoare la evenimentele politice, tendințele sociale sau orice subiect de interes public’.“

„Se știe că una dintre principalele tactici ale campaniilor prezidențiale ale lui Trump, precum și ale președinției sale, era să acuze neîncetat mass-media mainstream ca fiind furnizori de „știri false“, inclusiv afirmația sa că mass-media exagerează nivelul de diviziune rasială din această țară“, a continuat judecătorul.

„Astfel, aluzia videoclipului la „știri false“ și felul în care prezintă relațiile rasiale, oricât ar fi de distorsionate, sunt în mod clar senzaționale.“

„Întrucât videoclipul este deci o satiră, chiar dacă e una pe care anumiți indivizi o pot considera de prost gust, Curtea este constrânsă să constate că nu este atacabilă în instanță“, a spus el.

Cohen, însă, nu a fost de acord cu cererea lui Trump de a-i fi plătite taxele juridice pe motiv că procesul era unul „frivol“. Reclamanții au acționat în „baza bunei credințe“ în acest caz, a spus Cohen, și „nu ar trebui să fie penalizați de limbajul draconian prevăzut în“ legea anti-SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), potrivit The Hollywood Reporter.

Citește și De ce Big Tech va pierde războaiele privind cenzura

De curând, Trump a intentat procese colective împotriva giganților Big Tech Facebook, Google și Twitter pe motivul cenzurării conservatorilor. Ian Haworth de la The Daily Wire, a relatat:

„Într-o conferință de presă, Trump a declarat că procesele vor solicita instanței să împiedice cenzura actuală.

‘Cerem încetarea blocării accesului la postările online ale utilizatorilor, eliminarea obiceiului de reducere la tăcere și a listelor negre, interzicerii accesului pe platforme și anulării pe care le cunoașteți atât de bine’, a spus Trump, numind acțiunile din instanță ‘un punct de cotitură foarte important pentru țara noastră.’

Inițiate în Districtul de Sud al Floridei, procesele susțin că giganții Big Tech au încălcat drepturile conferite lui Trump de Primul Amendament atunci când i-au suspendat conturile de socializare. În plus, ele susțin că multe astfel de platforme ar trebui să fie considerate ‘organizații guvernamentale’, care ar trebui să fie limitate de ‘restricțiile Primului Amendament privind limitarea de către guvern a liberei exprimări.’ În ultimul rând, procesele urmăresc să anuleze Secțiunea 230 a Communications Decency Act, precum și să obțină ‘daune punitive nespecificate.’“

Traducere și adaptare
Tribuna.US