Ucraina: Un capelan penticostal a fost ucis de un atac cu rachete rusești

Un capelan militar penticostal în vârstă de 22 de ani a fost ucis în Ucraina, după ce trupele pe care le servea în regiunea Donetsk au fost lovite de rachete rusești, informează Daniel Silliman, Christianity Today.

Ultimele cuvinte ale lui Yaroslav Pavenko au fost „Mă duc în ceruri“. El servea alături de doi dintre frații săi, Volodomyr și Artur, care sunt, de asemenea, capelani. Artur îi ținea capul lui Pavenko în drum spre spital și se ruga cu el când acesta a decedat.

Pavenko s-a oferit voluntar să fie capelan militar la vârsta de 14 ani, după ce forțele separatiste susținute de Rusia, purtând măști și folosind mitraliere, au pătruns în biserica tatălui său și au răpit patru oameni, printre care și alți doi frați ai lui Pavenko.

Militanții pro-ruși au preluat controlul asupra provinciilor Luhansk și Donețk în 2014 și au declarat aceste zone independente de Ucraina. În timp ce luptau împotriva guvernului și încercau să supună populația rusofonă care se opunea separării, rebelii, care s-au autointitulat Armata Ortodoxă Rusă, păreau să vizeze bisericile protestante

„Logica lor este: ‘Noi am adus Biserica Ortodoxă, a noastră este cea adevărată și nu există altele. Biserica voastră are legătură cu America, inamicul nostru, așa că vă vom distruge’“, a declarat Peter Dudnik, pastor al Centrului Creștin al Bisericii Buna Vestire, pentru The Christian Science Monitor.

Istoricul bisericii în care slujea tatăl lui Pavenko, Alexander Pavenko – Schimbarea la Față – merge înapoi până la misionarii penticostali polonezi care s-au întors în regiune pentru a predica despre sfințire și despre darurile Duhului Sfânt în anii 1920, după ce au avut experiențe religioase în Statele Unite.

Militanții pro-ruși au atacat, de asemenea, un preot romano-catolic din Polonia și unul greco-catolic care se opunea separării, avertizându-l: „Dacă mai latri, te vor găsi mort“.

Pe 7 iunie 2015, este posibil ca militanții înarmați să fi căutat să-l răpească pe pastor, dar unii dintre cei 300 de membri ai bisericii au declarat că li s-a părut și că soldații voiau doar să fure niște mașini pe care le-au văzut parcate în fața clădirii bisericii.

Aceștia au capturat patru bărbați: doi diaconi și doi membri ai familiei Pavenko, Ruvium, în vârstă de 31 de ani, și Albert, în vârstă de 25 de ani.

Cei patru au fost acuzați de „crime împotriva Republicii Populare Donețk“ – pentru că au oferit hrană soldaților ucraineni. Potrivit informațiilor colectate de membrii bisericii și de jurnaliști, aceștia au fost torturați ore în șir.

Militanții i-au eliberat ulterior pe bărbați, spunându-le că pot pleca acasă și urcându-i într-o mașină. Însă, pe când porneau, un bărbat înarmat a tras două grenade în vehicul, omorând pe unul dintre ei și rănind trei. Cei trei au fost apoi împușcați mortal în timp ce încercau să iasă din vehiculul distrus.

Penticostalii au fost îngropați într-o groapă comună, alături de alte zeci de cadavre. Trupurile lor nu au fost găsite decât după mai bine de o lună. Când au fost descoperite, știrile radioului rusesc de stat a raportat în mod mincinos că bărbații fuseseră uciși de ucraineni, citând un oficial ucrainean care nu făcuse respectiva declarație.

Un membru al bisericii a declarat unui reporter că militanții sunt „oameni cu suflete murdare care vor să facă lucrurile rele“ și care urăsc „tot ceea ce este bun, tot ceea ce este frumos și tot ceea ce vine de la Dumnezeu“.

Dar Alexander Pavenko a reamintit congregației sale că au fost chemați să își iubească dușmanii și să se roage pentru cei care îi persecută.

„Dacă au vrut să-mi provoace durere, au reușit“, a precizat pastorul penticostal. „Dar nu au reușit să-mi stingă credința. Dumnezeu este cel care se va ocupa de ei“.

Și magazinul de mobilă al lui Pavenko a fost bombardat, iar militanții au venit la locuința lui de șapte ori, încercând să-l captureze.

O fotografie din acea perioadă arată un Yaroslav Pavenko posomorât, alături de tatăl și frații săi, purtând un hanorac roșu și ținându-și mâinile la spate. La scurt timp după, s-a oferit voluntar ca preot capelan în cadrul armatei ucrainene.

Pavenko a rămas în prima linie a luptelor pe tot parcursul Războiului din Donbas și a continuat să servească și după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. El a devenit parte a unui grup de preoți cunoscut sub numele de „Îngerii din Est“ și a fost lăudat pentru spiritul său de sacrificiu și atitudinea de încredere.

Când soldații au fost atacați, Pavenko servea în cadrul Brigăzii 26 de artilerie, care operează tancuri de fabricație poloneză ce trag proiectile de 155 mm cu explozibil puternic. Capelanul purta cască și vestă antiglonț, dar un fragment dintr-un obuz rusesc explodat i-a străpuns corpul.

„Războinicul lui Hristos și-a depus arma“, a scris Anatoliy Raichynets de la Ukrainean Bible Society, „și a mers să se întâlnească cu Cel pe care L-a iubit mai presus de orice și pe care L-a slujit cu credință până la ultima suflare“.

În urma lui Pavenko au rămas tatăl său, soția sa, o tânără fiică și mai mulți frați care continuă să servească soldații ucraineni.