Unicitatea Deltei Dunării

Arteră vitală care pulsează prin inima continentului, îmbogățind și modelând peisajele prin care trece, Dunărea, cu ecosistemele sale complexe și biod

Arteră vitală care pulsează prin inima continentului, îmbogățind și modelând peisajele prin care trece, Dunărea, cu ecosistemele sale complexe și biodiversitatea sa bogată, continuă să fie un simbol al naturii neîmblânzite și al necesității protecției mediului. Ca al doilea cel mai lung râu din Europa, Dunărea este mai mult decât o carte de istorie; este o poveste vie care continuă să se scrie.

La întâlnirea cu Marea Neagră, fluviul Dunărea își distribuie apele într-o mreajă complexă de brațe, dând naștere Deltei Dunării, cea mai extinsă și cea mai bine păstrată deltă din Europa. Împărțirea Dunării în brațe principale – Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe – reprezintă mai mult decât o simplă diviziune geografică; este o manifestare a bogăției naturale și o reflectare a forței vitale ale fluviului. Aceste brațe, fiecare cu caracteristicile sale unice, sprijină o biodiversitate impresionantă și îndeplinesc roluri esențiale în susținerea activităților umane și a economiilor locale. Brațul Chilia, cel mai nordic și voluminos, este vital pentru susținerea ecosistemelor deltaice și a activităților de pescuit, având un rol major în transportul fluvial și biodiversitatea regiunii. Brațul Sulina, prin canalul său navigabil, a facilitat de-a lungul timpului accesul navelor mari și a fost un canal comercial esențial pentru Europa. Între timp, Brațul Sfântu Gheorghe atrage vizitatori din întreaga lume, oferind peisaje naturale idilice și oportunități pentru turismul ecologic și de aventură.

Brațele Dunării, în special cele care se întind prin România, deschid un capitol fascinant în povestea acestui fluviu grandios, având o importanță covârșitoare din punct de vedere ecologic, economic și geografic. Aici, unde Dunărea își împarte apele, se nasc ecosisteme unice, se dezvoltă comunități și se scriu istorii ale navigației și comerțului.

Situl Delta Dunării este protejat prin Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională. Ca regulă generală, zonele umede sunt vitale pentru oameni, pentru că refac rezervele de apă, protejează așezările umane de excesul de apă cauzat de inundații sau furtuni, filtrează apa, sunt mediu propice pentru înmulțirea peștilor și pot contribui la dezvoltarea economiei locale, datorită numeroaselor opțiuni oferite pentru realizarea ecoturismului. Nu în ultimul rând, zonele umede sunt cea mai bună casă pentru mii de specii de tot felul.

Delta Dunării este rezultatul unei relații de 13.000 de ani dintre fluviul Dunărea și Marea Neagră. Pe de o parte fluviul transportă anual 30 de milioane de tone de sedimente, din care 1,5 milioane de tone ajung să se depună în Deltă, fiind esențiale pentru viața numeroaselor specii de aici. De cealaltă parte, Marea Neagră, prin intermediul valurilor și curenților, permite extinderea deltei sau erodează malurile.

Fără pretenția de a fi exhaustivă, o enumerare a elementelor de evidentă unicitate merită a fi puse în lumină. În primul rând, se impune menționat că Delta Dunării este singura deltă din lume declarată încă din anul 1991 „Rezervație a Biosferei” în cadrul Programului UNESCO „Omul și Biosfera”. Aflată în mare parte în România și parțial în Ucraina, este pe locul 3, ca mărime, din Europa (fiind ce mai bine conservată dintre deltele europene) și pe locul 22 la nivel mondial, având o suprafață de 5800 km², adică 2,5% din suprafața României.

În deltă se găsește cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe continent (1750 km²) și singurele păduri de stejar pe dune de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman, cu liane de până la 25 de metri.

Delta include 30 de tipuri de ecosisteme, peste 7400 de specii de plante și animale (60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din cea de gâscă cu gât roșu). Pe lângă o mulțime de plante protejate, chiar pe luciul apei viețuiesc două plante carnivore: otrățelul de baltă (Ulticularia Vulgaris) și aldrovada (Aldrovanda vesiculosa).

Parcul național adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european și enumerate în anexa I a Directivei CE 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană), vin să cuibărească. Arealul deltei adăpostește mai mult de 360 de specii de păsări. În deltă întâlnim aproape toate păsările existente la noi în țară și cea mai mare colonie, protejată, de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, peste 2.500 perechi.

Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. În apele Dunării și ale Deltei întâlnim cel mai mare peşte de apă dulce din lume – morunul (Huso huso), de altfel, în România și Bulgaria fiind singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Specie contemporană cu dinozaurii, morunul poate trăi până la 100 de ani și poate depăși ca mărime un autobuz. Dar, la fel ca și ceilalți patru sturioni pe care îi mai întâlnim la noi – păstruga, viza, nisetrul și cega, toate specii protejate – acest pește este pe cale de dispariție. Mai trebuie semnalat că de puțin timp, din 2010, castorul și-a refăcut apariția pe canalele deltei. Simpaticul animal joacă un rol important în atenuarea efectelor inundațiilor, menținerea legăturii între canalele principale și lacuri, respectiv gârle.

Delta Dunării este unică și pentru că este cea mai mare suprafață reconstruită ecologic din Europa, 15.025 ha de teren agricol și piscicol fiind renaturate prin reconstrucție ecologică, din anii ’90 și până azi.

În fine, în timp ce omenirea se confruntă cu provocări globale, cum ar fi schimbările climatice și presiunile economice, brațele Dunării rămân un simbol al rezilienței și al abundenței naturale. Cu o gestionare prudentă și cu respect pentru legile naturii, este imperios necesar a se asigura că Dunărea va continua să curgă ca o sursă de viață și inspirație pentru generațiile viitoare. Privind către viitor, conservarea brațelor Dunării este crucială pentru a garanta că acest ecosistem unic rămâne unul dintre cele mai bogate și diverse habitate din lume.