Va ignora Europa avertismentele cu privire la China, așa cum a făcut-o în privința Rusiei?

De aproape trei luni deja, Rusia distruge poporul Ucrainei, în timp ce restul lumii privește cu groază, analizează Olivia Enos într-un articol Heritage Foundation.

Imaginea mamei ucrainence ieșind cu bebelușul nou-născut din maternitatea bombardată din Mariupol ne bântuie. Videoclipul cu tatăl care își urcă copiii în trenul de evacuare, îndreptându-se spre linia întâi pentru a lupta pentru țara sa, ne-a adus lacrimi în ochi. Imaginile unei Ucraine distruse de război au adus un conflict dintr-un ținut îndepărtat direct în confortul căminelor noastre.

Aceste imagini au determinat o reacție. SUA și Europa s-au unit împotriva Rusiei și în sprijinul Ucrainei. Cu toate că Europa a ignorat primele avertismente ale serviciilor de informații americane cu privire la invadarea iminentă a Rusiei, aliații și partenerii europeni și-au manifestat solidaritatea, odată ce răul a devenit realitate.

Invazia rusă în Ucraina nu este nici pe departe primul avertisment lansat de SUA aliaților și partenerilor europeni. În timp ce abordarea sa diplomatică față de China a devenit mai rezervată, SUA a continuat să tragă un semnal de alarmă cu privire la pericolul tot mai mare pe care respectiva națiune îl reprezintă pentru Europa. Dar astfel de avertismente – la fel ca cele emise înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – au fost în mare parte ignorate și lăsate printre ultimele preocupări politice.

În ciuda amenințării reprezentate de China, care se apropie tot mai mult de interesele europene, aceasta trece pe locul doi după pericolul reprezentat de Rusia. Marea Britanie a fost alarmată la momentul desființării libertății în Hong Kong de către P.C.C., în 2020 – i-a afectat în mod direct, deoarece acordul dintre Marea Britanie și China, care proteja libertatea în Hong Kong din 1997, a fost abrogat de P.C.C., aducând zeci de mii de refugiați din Hong Kong pe coastele sale.

Restul Europei s-a îngrijorat mai mult după scandalul 5G, când pericolul reprezentat de tehnologia chinezească subversivă produsă de Huawei a devenit mai evident. Chiar și după ce o pandemie care nu ține cont de frontiere a pornit din China răspândindu-se la nivel global, dezbaterile privind amenințarea reprezentată de P.C.C. sunt încă în mare măsură relegate membrilor mai puțin importanți din parlamentele Regatului Unit și al Uniunii Europene.

Nu avem imagini ale genocidului și crimelor împotriva umanității comise asupra uigurilor din China. Dar, la fel ca în Ucraina, copiii uiguri sunt smulși de lângă familiile lor. Mame și tați sunt trimiși în lagăre, sau forțați să muncească în alte părți ale Chinei, sau copiii sunt mutați în grădinițe de tip internat, pentru a fi reeducați de P.C.C.

Situațiile din China și Ucraina sunt diferite – dar ambele sunt grave. Viețile uigurilor sunt distruse, dar dovezile nu ajung până la noi. Ei rămân într-o relativă obscuritate, dincolo de granițele Chinei.

Genocidul uigurilor a creat – într-o anumită măsură – o oportunitate pentru ca Europa să acționeze. În martie 2021, UE și-a unit forțele cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada pentru a emite sancțiuni împotriva chinezilor ce săvârșeau acele atrocități. Acestea au generat represalii, inclusiv contra-sancțiuni din partea Chinei, lucru ce a determinat UE să suspende un acord de investiții cu China.

Citește și Ce învață China din invadarea Ucrainei de către Putin

Pe măsură ce evenimentele din 24 februarie au intrat în centrul atenției, orice angajament de contracarare a pericolului reprezentat de China în Europa a pierdut din prioritate, întrucât eforturile tuturor s-au concentrat pe a contracara invazia ilegală a Rusiei în Ucraina. Acest demers a implicat sancțiuni extinse, înarmarea forțelor ucrainene, precum și ajutoare și sprijin pentru refugiații care fugeau din calea violențelor. A fost un demers complex și de amploare.

Cei preocupați de amenințarea reprezentată de China nu se opun vastelor măsuri întreprinse pentru a contracara Rusia, dar se întreabă de ce nu se fac mai multe pentru a contracara China – sau, mai simplu spus, de ce SUA și Europa nu pot face două lucruri în același timp?

Factorii de decizie politică europeni nu iau în prezent în considerare sancțiuni mai ample împotriva Chinei. Nu există niciun demers de amploare pentru a oferi un adăpost sigur uigurilor și locuitorilor din Hong Kong. Unii sunt îngrijorați de faptul că acordul de investiții, care în prezent este suspendat, ar putea fi reactivat pe viitor.

Și chiar și în ciuda așa-zisei suspendări a acordului de investiții, multe companii europene, cum ar fi președintele consiliului de administrație al Volkswagen, Herbert Diess, caută modalități de a „stimula afacerile din China“.

Mulți din Europa afirmă că abia acum realizează pericolul reprezentat de China. Dar dacă Europa abia se trezește, înseamnă că este încă pe jumătate adormită.

Unii din Europa se referă la Rusia ca fiind amenințarea vizibilă, iar China cea invizibilă. Dar amenințarea pe care o reprezintă China pentru poporul său și decența umană cu greu ar putea fi catalogată drept invizibilă. Cei care pretind că pericolul reprezentat de China este invizibil, ignoră cu bunăștiință dovezile ce li se pun în față.

Și dacă ignoră în continuare, amenințarea la adresa securității, valorilor, economiei și multor alte aspecte din Europa va ajunge cu siguranță la ușa lor mai devreme decât realizează. Poate că acest lucru s-a și întâmplat deja.

Traducere și adaptare
Tribuna.US