Via Transilvanica, în topul Time Magazine

Traseu deosebit de pitoresc care se întinde în inima Transilvaniei, Via Transilvanica, „Drumul care ne unește”, a fost inclus de Time Magazine în prestigiosul top al celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume. Turiștii curioși să descopere pădurile virgine ale României și ecoturismul său lent ar trebui să își îndrepte privirea către noua Via Transilvanica, un traseu care traversează țara în diagonală…”, scrie time.com. Fascinantul itinerar nu este doar un simplu parcurs de drumeție, ci este o călătorie prin istorie, tradiții și peisaje de o frumusețe rară.

Via Transilvanica este conceput ca un traseu de drumeții tematice și de anduranță, cu o lungime totală de 1.420 km, care începe la Mănăstirea Putna. Străbate 10 județe (Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți), peste 400 de comunități și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și se termină la Turnu Severin. Traseul e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. Drumul promovează diversitatea culturală, etnică, istorică și naturală a Transilvaniei, Bucovinei și Banatului Montan. A fost construit între 2018 și 2022, cu designul și concepția sa puternic inspirate de căile istorice ale pelerinilor și traseele de drumeții, cum ar fi Drumul Sfântului Iacob și Traseul Appalachian. Traseul poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare.

Deviza  traseului Via Transilvanica este „Drumul care unește”. Este un traseu de lungă distanță inspirat din povestea altor astfel de trasee din Europa, America de Nord și nu numai. Via Transilvanica se distinge de majoritatea traseelor ​​de drumeții europene prin biodiversitatea sa ridicată, varietatea peisajelor naturale precum și prin moștenirea rurală și modul tradițional de viață păstrat încă în România. Arhitectura și cultura regiunii au fost modelate de români, secui, sași și alte naționalități, ceea ce o face și diversă pentru drumeții din România și din alte țări.

Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu),organizație neguvernamentală cu sediul în în județul Bistrița-Năsăud, care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum Drumul Sfântului Iacob. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022. Drumul este marcat cu semne pictate pe lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un „T” portocaliu într‑un cerc de aceeași culoare pe un fundal alb. La fiecare kilometru sunt fixate borne mari de andezit de câte 260 kilograme, adevărate opere de artă, fiecare purtând sculpturi realizate de artiști plastici din Iași, Cluj, Timișoara și Bulgaria. Prin lungimea sa, jalonată la fiecare kilometru de câte un pilon de andezit, fiecare dintre acești piloni purtând câte o operă de artă sculptată unică, Via Transilvanica a devenit, se pare, cea mai lungă galerie de artă din lume. Este de remarcat faptul că unele dintre sectoarele traseului Via Transilvanica sunt comune cu unele sectoare ale traseului „Via Mariae”. Pe aceste sectoare, pietrele kilometrice de andezit sunt comune celor două trasee de drumeții, Via Transilvanica și Via Mariae. La jumătatea lunii septembrie 2023, a început numerotarea pilonilor kilometrici (prin sablare), în ordinea așezării lor de-a lungul întregului traseu Via Transilvanica. Se peconizează ca numerotarea pilonilor să dureze circa 3 – 4 ani.

Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica. Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica. La pregătirea traseului au participat sute de voluntari, iar la promovarea proiectului au participat ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu, actorii Marcel Iureș și Pavel Bartoș, fostul principe Nicholas Medforth-Mills, jurnaliștii Andreea Esca și Andi Moisescu, activistul Dragoș Bucurenci, tenismenul Horia Tecău, filosoafa Mihaela Miroiu, realizatorul britanic TV Charlie Ottley și scriitorul Eduard Schneider. Christine Thürmer, drumeață germană de lungă distanță și autoare de non-ficțiune, a parcurs întreaga Via Transilvanica și a promovat-o la televiziunea germană și în scris. Una dintre cărțile sale a apărut în limba română, cu titlul „Drumeții de lungă distanță”, în 2023, iar întregul beneficiu în urma publicării cărții, l-a donat Asociației Tășuleasa Social, care se ocupă, între altele, de lucrările de întreținere a căii care unește, Via Transilvanica.

În primul an, după inaugurarea întregului traseu, pe Via Transilvanica au drumețit peste 5.000 de persoane, dintre care peste 70 au parcurs întregul traseu, între Putna și Turnu Severin. Numeroși alți iubitori de mișcare în aer liber au parcurs parțial sau integral traseul Via Transilvanica pe bicicletă, unii dintre ei pe biciclete electrice.În 2023, a primit Premiul Europa Nostra la categoria „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” din partea asociației Europa Nostra și a Comisiei Europene. Premiul a fost primit la Timișoara, la începutul lunii septembrie 2023. La 28 septembrie 2023, în cadrul reuniunii la vârf a Patrimoniului Cultural European, desfășurate la Veneția (Italia), au fost sărbătoriți, într-o ceremonie, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2023, în prezența mezzosopranei Cecilia Bartoli, președintele Europa Nostra, și a vicepreședintei omisiei Europene Margaritis Schinas. Cu acest prilej, proiectului Via Transilvanica i s-a decernat Premiul Publicului, în urma voturilor a 27.000 de cetățeni europeni și din alte țări.

Site-ul proiectului „Aiciastat”, un storytelling cultural, având ca obiectiv promovarea patrimoniului național în toate formele sale pe canalele de social media, înglobând peste 25.000 de iubitori de patrimoniu, prezintă sub titlul „Via Transilvanica în 10 borne văzute și nevăzute” semnalează puncte de interes deosebit de captivante, situate pe drumul care unește țara de la un capăt la celălalt, pornind de la Putna până la Drobeta Turnu Severin:

1. aici a stat Mihai Eminescu, la Mănăstirea Putna;

2. aici a stat Daniil Sihastrul, în chilia săpată în stâncă cu mâinile lui;

3. Mormântul lui Traian Popovici, „Schindler de România”;

4. aici a stat Poarta lui Orban Balasz care astăzi se odihnește la Muzeul porților secuiești;

5. Odorheiul Secuiesc;

6. Biserica fortificată Sfânta Margareta din Mediaș;

7. Biserica fortificată din Axente Sever;

8. Castelul Brukenthal din Micăsasa;

9. aici a stat și a învățat Regele Mihai, la Vila Klaus;

10. aici a stat și a pășit Principele Carol de Hohnezollern.

Dorin Nădrău
Tribuna.US