În aproximativ șapte luni, democrații vor sta în fața alegătorilor, la scrutinul de la jumătatea mandatului – iar alegătorii nu sunt în cea mai bună d
În aproximativ șapte luni, democrații vor sta în fața alegătorilor, la scrutinul de la jumătatea mandatului – iar alegătorii nu sunt în cea mai bună dispoziție. Majoritatea sondajelor sugerează că nemulțumirea lor are de-a face cu starea economiei, combinată cu sentimentul că, sub președintele Biden și democrați, țara trece de la o criză la alta.
Cel mai recent sondaj Quinnipiac, de exemplu, arată că doar 36% dintre alegători sunt mulțumiți de modul în care a gestionat Biden economia și că inflația este îngrijorarea lor cea mai mare. Potrivit celui mai recent sondaj Morning Consult, 70% dintre alegători consideră că țara nu merge în direcția bună, analizează David Catron într-un articol American Spectator.
Aceste cifre prevestesc o înfrângere majoră pentru democrați la apropiatele alegeri dacă se ia în calcul și votul generic care, potrivit mediei determinate de RealClearPolitics, favorizează GOP. Din punct de vedere istoric, acest lucru nu ar fi ceva neobișnuit. Partidul din care face parte președintele e aproape întotdeauna afectat în prima jumătate a mandatului său. Singurele excepții au avut loc în 1934 și 2002.
În consecință, democrații nu ar trebui să fie surprinși că sunt pe punctul de a-și pierde infimele majorități în Congres. Cu toate acestea, președintele Camerei, Nancy Pelosi, a făcut o afirmație tulburătoare în timpul unui interviu recent cu Molly Ball de la revista Time, care a pus următoarea întrebare:
„Anul acesta vom avea alegerile de la jumătatea mandatului. Majoritatea analiștilor afirmă că lucrurile nu arată prea bine pentru partidul dvs. Ce credeți că se va întâmpla și care ar putea fi potențialele consecințe dacă democrații pierd controlul asupra Congresului?“
Răspunsul lui Pelosi nu îi va liniști pe alegătorii care se tem că ea nu se va da înapoi de la nimic pentru a rămâne la putere:
„Nu concep ca democrații să piardă… Pentru binele democrației noastre este absolut esențial să câștigăm. Mă tem pentru ce s-ar alege de țara noastră dacă republicanii ar ajunge vreodată să preia frâiele. Nu putem permite să se întâmple așa ceva. Democrația însăși este supusă votului în noiembrie“.
Cuvintele ei sunt mai mult decât obișnuita exprimare bombastică pe care o auzim de la politicienii ce realizează că partidul lor este pe cale să piardă alegerile. Ea nu a acuzat că republicanii vor adopta politici proaste dacă vor câștiga. Ea sugerează că democrația însăși va fi eradicată dacă republicanii „ar pune vreodată mâna pe putere“.
Pelosi nu mai consideră procesul electoral drept o competiție între două partide cu opinii diferite privind cel mai bun mod de a guverna țara. Ea a adoptat poziția de extremă stângă conform căreia alegerile trebuie văzute ca o confruntare între bine și rău. Este de la sine înțeles, desigur, că republicanii reprezintă forțele întunericului.
Adoptarea acestei abordări maniheiste a politicii de către Președintele Camerei – al treilea în linia de succesiune prezidențială – nu e o chestie de glumă. Îi inoculează lui Pelosi un sentiment de superioritate morală care justifică practic orice ar fi necesar pentru a câștiga – inclusiv excluderea a jumătate din electorat și incriminarea oponenților politici.
Exemplul clasic în privința eliminării alegătorilor opoziției este, bineînțeles, cel din infamul discurs „despre bieții păcăliți“ rostit de Hillary Clinton, care s-a propagat rapid în rândul democraților și în mass-media corporatistă. Cu doar patru luni în urmă, Chauncey DeVega declara într-un articol pentru Salon: „Hillary a avut dreptate în privința ‘bieților oameni păcăliți’“.
„Descrierea făcută de Clinton se referea, de fapt, la mult mai mult decât persoanele dubioase care s-au înghesuit să-l susțină pe Trump. Reprezenta, de asemenea, un avertisment privind politica regresivă și valorile antisociale pe care adepții lui Trump le reprezentau (și încă o fac), printre care cruzimea, rasismul și supremația albă, sexismul și misoginia, narcisismul colectiv, anti-intelectualismul, înclinația spre violență, aroganța și susținerea fascismului și totalitarismului… diagnosticul pe care ea l-a pus lui Trump și mișcării sale a fost în mare măsură corect“.
În ceea ce privește incriminarea oponenților politici, New York Times relatează că membrii comisiei Camerei care investighează „insurecția“ din 6 ianuarie sunt tot mai frustrați de ceea ce ei consideră drept tărăgănare din partea Departamentului de Justiție la sesizările lor penale:
„Comisia se grăbește să-și susțină pledoaria înaintea alegerilor intermediare din acest an“. Procurorul general Merrick Garland este presat de către democrații din Cameră și de administrația Biden să treacă la acțiune. Cu toate acestea, reticența lui Garland ar putea avea legătură cu îngrijorarea lui că această comisie este mai degrabă o unealtă partizană decât un organ de investigație legitim.
În mod previzibil, ancheta s-a transformat constant într-o inchiziție bazată pe ideea că fostul președinte Trump și o listă lungă de figuri „de extremă dreapta“ erau implicate într-o conspirație criminală cu scopul de a submina rezultatele alegerilor din 2020. Potrivit Times, printre presupușii conspiratori se numără membri republicani ai Congresului, foști oficiali ai Casei Albe, soția unui judecător de la Curtea Supremă, personalități din mass-media conservatoare, consilieri neoficiali ai lui Trump, avocați externi și diverse grupări „extremiste“.
Probabil că nu este deloc deplasat să afirmăm că respectiva comisie este mult mai sinistră decât orice s-a întâmplat pe 6 ianuarie.
Dacă toate aceste lucruri vi se par familiare, nu aveți halucinații. Sunt doar o variantă mai împuțită a falsei coluziuni cu Rusia, produsă de aceeași fabrică de distragere a atenției. Democrații sunt pe cale să-și piardă majoritățile din Congres și ne poluează politica cu o narațiune bine versus rău, sperând să-și ascundă astfel de alegători nenumăratele eșecuri.
Când Nancy Pelosi declară că se teme pentru democrația noastră dacă republicanii preiau frâiele în Congres, lucrul care o îngrijorează de fapt este pierderea puterii. Pelosi va face și va spune orice pentru a evita asta, chiar dacă ar implica subminarea în mod activ a legitimității alegerilor de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS