10 lucruri de știut despre anexarea West Bank de către Israel

10 lucruri de știut despre anexarea West Bank de către Israel

Statul Israel se pregătește să facă prima extindere majoră a granițelor sale suverane în aproape 40 de ani cu planul de a anexa porțiuni din Cisiordania, în prezent deținute sub conducerea militară și civilă a Statului Israel. O analiză Jerusalem Post.

În continuare, 10 puncte cheie ale acestui eveniment unic.

  1. De câte ori și-a extins Statul Israel granițele suverane?

De la crearea statului în 1948, Israelul și-a schimbat granițele suverane doar de patru ori, începând cu momentul în care granițele sale inițiale au fost stabilite prin acordul de armistițiu din 1949.

În urma Războiului de Șase Zile din 1967, Statul Israel a aplicat legea israeliană în zonele din Ierusalim pe care le-a obținut de la Iordania în timpul acelui război, extinzând astfel granițele municipale ale capitalei sale. Inclusiv Orașul Vechi al Ierusalimului.

Anexarea estului Ierusalimului a fost oficializată abia în 1980 cu votul Knessetului. A treia schimbare a avut loc doar un an mai târziu, în 1981, când Statul Israel și-a aplicat suveranitatea pe Înălțimile Golan, zonă capturată de la Siria în același Război de Șase Zile.

Anul trecut și în acest an, Statul Israel a renunțat la mici suprafețe din teritoriul său suveran în favoarea Iordaniei, așa cum a fost dictat de tratatul de pace reciproc din 1994.

  1. Când va avea loc anexarea?

1 iulie a fost cea mai probabilă dată înaintată. Atenția globală s-a concentrat asupra acestei date după ce acordul de coaliție dintre partidele Likud și Blue și White a afirmat că 1 iulie ar putea fi primul moment al anexării.

Cu toate acestea, primul-ministru Benjamin Netanyahu nu s-a angajat niciodată la o dată de anexare, nespecificând o dată anume.

Nu a fost prezentată nicio hartă oficială a anexării. Fără o astfel de hartă, nu se pot finaliza pregătirile oficiale. Acestea includ aranjamente de securitate cu privire la noua graniță a Statului Israel. De asemenea, includ o multitudine de demersuri birocratice și legi necesare în ceea ce privește aplicarea legii israeliene într-un teritoriu aflat în prezent sub conducerea militară israeliană.

Separat, Statul Israel așteaptă o fereastră de oportunitate oferită de sprijinul președintelui american Donald Trump. Prin urmare, anexarea trebuie să fie executată înainte de alegerile prezidențiale americane din noiembrie.

  1. Care este legătura dintre anexare și planul de pace al lui Trump?

Inițial, Netanyahu a promis în septembrie că va aplica suveranitatea israeliană în Valea Iordanului și în nordul Mării Moarte, după formarea unui guvern. Apoi a extins acest angajament la toate așezările din Cisiordania.

Odată ce Trump a dezvăluit planul său de pace în ianuarie, Netanyahu a spus că va aplica suveranitatea pe baza dictatelor acelui plan, care a permis Israelului să anexeze până la 30% din Cisiordania. Planul lui Trump includea o hartă inițială a acelei zone, care însumează 50% din zona C, care este sub control deplin civil și militar israelian.

Citește și Breaking: Donald Trump: Ierusalimul va rămâne capitala nedivizată a Israelului

Israelul are încă de așteptat unde verde din partea SUA pentru anexare. În absența acestei aprobări, singurul mod prin care Netanyahu ar putea avansa cu anexarea ar fi în afara contextului și planului lui Trump.

  1. Cum se relaționează anexarea la statalitatea palestiniană?

Planul de pace al lui Trump face legătura dintre suveranitatea israeliană de peste 30% din Cisiordania și statalitatea palestiniană, insistând că orice măsuri de anexare trebuie executate în cadrul unui proces de patru ani care ar duce la o rezoluție a două state. Oferă palestinienilor un stat cu 70% din Cisiordania.

În schimbul sprijinului american pentru suveranitate, Statul Israel trebuie să accepte această premisă. Abia atunci Israelului i se permite să execute imediat anexarea, mai degrabă decât să aștepte finalul procesului.

Palestinienii și statele arabe moderate au respins planul lui Trump și au susținut o soluție a două state în liniile anterioare anului 1967. Aceștia consideră că statalitatea palestiniană este viabilă numai în interiorul acestor granițe.

Palestinienii susțin că măsurile de anexare israeliene, chiar și cele care nu au fost luate în contextul planului lui Trump, ar distruge orice speranță a stabilității palestiniene.

  1. Ce este West Bank (Cisiordania)?

Cisiordania este teritoriul pe care Statul Israel l-a confiscat de la Iordania în timpul Războiului de Șase Zile din 1967, dar niciodată inclus în granițele sale suverane. În ultimii 53 de ani, a fost ținută sub conducerea militară și civilă a Israelului.

În această perioadă, civililor israelieni li s-au permis să creeze comunități extrateritoriale în această zonă. În prezent, există aproximativ 130 de așezări în care locuiesc peste 430.000 de israelieni.

În 1993 și 1995, Acordurile de la Oslo au împărțit Cisiordania în zonele A, B și C. au plasat zonele A și B, însumând 40% din Cisiordania, sub auspiciile Autorității Palestiniene și au lăsat zona C sub conducerea militară și civilă a Statului Israel.

Înainte de Primul Război Mondial, West Bank a aparținut Imperiului Otoman. Apoi, a fost controlată de Marea Britanie ca parte a unei entități cunoscute sub numele de Palestina Mandatată. Marea Britanie a renunțat la controlul acestei zone în 1948, iar Iordania a anexat-o în 1949, în urma Războiului de Independență din 1948.

Iordania a condus zona până la Războiul de Șase Zile, când a pierdut controlul în detrimentul Statului Israel. Oficial, Iordania a renunțat la legăturile cu West Bank în 1988.

  1. Cât de mult teritoriu va anexa Israelul de fapt?

Nu a fost luată o decizie finală.

Preocuparea s-a intensificat odată cu planul de anexare de 30%, favorizat de Netanyahu, care se ridică la jumătate din zona C. În încercarea de a calma reacția arabă, au fost înaintate propuneri alternative care s-au concentrat pe blocuri de regiuni precum Gush Etzion și orașele de așezări Ma’aleh Adumim și Ariel. Netanyahu nu dorește să aprobe un plan care a fost parte din mantra stângii moderate israeliene, cum ar fi ideea acestor blocuri. Dacă este împins să pună în aplicare un plan modificat, se presupune că ar prefera să vadă Valea Iordanului anexată din motive de securitate. După asta, este de așteptat să vrea să anexeze așezările Shiloh și Beit El, care au o semnificație biblică.

  1. Cine se opune anexării israeliene?

Aproape toată comunitatea internațională se opune anexării. Inclusiv Autoritatea Palestiniană, vecinii arabi ai Israelului și majoritatea celorlalte națiuni, precum și entități internaționale precum ONU și Uniunea Europeană.

Comunitatea internațională susține că Israelul nu are dreptul să își schimbe unilateral granițele suverane. Consideră că statul evreu nu poate face acest lucru decât ca parte a unui acord final care să implice două state.

În plus, comunitatea internațională consideră că West Bank este un teritoriu desemnat să facă parte dintr-un stat palestinian – și faptul că Israelul e prezent acolo este ilegal în conformitate cu dreptul internațional.

Stânga israeliană, în special Joint List și Meretz, se opune, de asemenea, acestei anexări.

  1. Cine susține anexarea?

Guvernul israelian și Dreapta israeliană, inclusiv coloniștii, care consideră că Statul Israel are drepturi istorice asupra acelei zone, care a fost cândva inima Israelului biblic. În plus, aceștia susțin că are drepturi suplimentare, deoarece au obținut Cisiordania, cunoscută sub numele de Iudeea și Samaria, într-un război defensiv din 1967.

Statul Israel susține că deținerea Cisiordaniei nu poate fi considerată ocupație, deoarece teritoriul nu a avut un statut legal recunoscut din moment ce a fost guvernat de britanici, care au renunțat la legăturile lor cu teritoriul înainte de crearea Statului Israel.

Se argumentează că desemnarea de către ONU a Cisiordaniei ca fiind parte a unui viitor stat palestinian înainte de încheierea unui acord negociat cu două state, ignoră acordurile internaționale care au existat înainte de formarea ONU.

Statele Unite sunt singura țară care în prezent susține acest plan de anexare sau suveranitate israeliană. În noiembrie, au admis că activitatea de colonizare israeliană nu este incompatibilă cu dreptul internațional.

Planul de pace al lui Trump a recunoscut dreptul Israelului de a păstra un teritoriu confiscat într-un război defensiv, dar va susține o inițiativă de suveranitate numai dacă este făcută în contextul acestui plan.

  1. La ce reacție internațională se poate aștepta Israelul?

Cel mai probabil, palestinienii vor folosi anexarea pentru a obține recunoașterea statului palestinian de către țările europene, care au crezut anterior că această recunoaștere ar trebui să se acorde numai după finalizarea procesului de pace pentru o soluție cu două state.

De asemenea, există presiunea Consiliului de Securitate ONU, de la care se așteaptă să sancționeze Statul Israel sau să acorde statutul de membru la ONU palestinienilor.

Susținerea Statelor Unite pentru anexarea israeliană este esențială, deoarece Statele Unite sunt unul dintre cei cinci membri permanenți ai ONUCS care au puterea de veto împotriva oricărei rezoluții a consiliului.

Asta ar însemna că ar putea bloca toate eforturile de sancționare a Israelului de către ONUCS și orice tentative ale palestinienilor de a obține calitatea de membru al ONU.

Țările europene ar putea, de asemenea, să renunțe individual la o serie de legături cu Israelul sau să le boicoteze produsele. Cel puțin șapte state europene au avertizat Israelul că un pas precum anexarea unilaterală ar afecta legăturile cu statul israelian.

Lipsa consensului UE privind un răspuns la anexare ar împiedica, probabil, un răspuns colectiv.

  1. La ce reacție se poate aștepta Israelul din partea palestinienilor și lumii arabe?

Autoritatea Palestiniană a avertizat că s-ar dizolva în situația anexării, forțând Israelul să preia din nou controlul civil asupra Cisiordaniei, asemănător statutului său pre-Oslo. Dar această mișcare este foarte puțin probabilă. Autoritatea Palestiniană a avertizat, de asemenea, că va opri orice cooperare de securitate cu Israelul.

Mai îngrijorătoare sunt avertismentele Iordaniei potrivit cărora protestele populare din țară, cu o populație palestiniană ridicată, ar pune în pericol conducerea Regatului Hașemit și, prin urmare, ar destabiliza un aliat regional cheie pentru Statul Israel. Locația sa, învecinată cu Irakul, face din Iordania o zonă sensibilă. În compensarea unei astfel de posibilități, Iordania a demarat o campanie importantă împotriva anexării israeliene și a planului de pace al lui Trump.

Națiunile arabe moderate care au înaintat treptat și tăcut spre o cooperare cu Israelul, au avertizat, de asemenea, că anexarea ar pune capăt acestor contacte. Emiratele Unite Arabe au fost mai vocale în această privință.

Cooperarea Statului Israel cu statele arabe moderate, dincolo de Iordania și Egipt, cu care deține tratate de pace, este deosebit de critică în acest moment, având în vedere amenințarea iraniană în creștere.

Devine tot mai probabil ca tensiunile cu Iranul să crească în această toamnă, când ar putea fi ridicat embargoul de arme impus de ONU împotriva Republicii Islamice.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0