6 lucruri importante despre contestarea alegerilor inițiată de Texas la Curtea Supremă

Texas susține că acest caz „prezintă probleme constituționale cu consecințe naționale imense“, și anume că alegerile din 2020 au suferit nereguli constituționale grave.

Recent, statul Texas a depus o Moțiune de Autorizare pentru depunerea unei „Plângeri“ la Curtea Supremă a SUA, cu scopul de a contesta constituționalitatea modului de administrare a alegerilor prezidențiale din 2020 de către Pennsylvania, Georgia, Michigan și Wisconsin.

Procesele intentate la comun, care includ și o cerere de revizuire accelerată și o ordonanță preliminară, se întind pe mai mult de 150 de pagini. Iată ce trebuie să știți despre acest ultim caz electoral, în opinia lui Margot Cleveland de la The Federalist. Cleveland a lucrat aproape 25 de ani ca jurist permanent la un judecător federal al curții de apel.

1. Acest proces nu este Bush împotriva Gore

Procesul din Texas este o creatură procedurală care diferă foarte mult de cazul Bush împotriva lui Gore de la alegerile din 2000. Spre deosebire de Bush împotriva Gore, care a ajuns la Curtea Supremă prin procedura de apel, procesul din Texas se bazează pe „jurisdicția inițială“ a Curții Supreme, sau pe puterea de a judeca un caz din prima fază.  

Constituția stabilește mai multe tipuri de cauze care se încadrează în jurisdicția inițială a Curții Supreme, dar în afară de cazurile care implică dispute între două state, Congresul a creat „jurisdicție concurentă“ cu instanțele federale inferioare. Aceasta înseamnă că alte tipuri de litigii pot fi audiate de instanțele de district federale.

Nu așa stau lucrurile în cazul unui stat care dă în judecată alt stat. Curtea Supremă a SUA are „competență exclusivă“ asupra acestor cazuri, ceea ce înseamnă că astfel de litigii pot fi soluționate doar de Curtea Supremă a SUA.

În mod paradoxal, însă, Curtea Supremă nu este obligată să audieze o dispută între state. Mai degrabă, precedentul de control susține că audierea unei astfel de dispute este la discreția Curții Supreme. De aceea Texas a depus o „Moțiune de Autorizare a unei Declarații de Plângere” – pentru că are nevoie de permisiunea instanței înainte de a depune plângerea.

În memorandumul inclus în sprijinul moțiunii sale, Texas susține că acest caz „prezintă probleme constituționale cu uriașe consecințe naționale“, și anume că alegerile din 2020 au suferit grave nereguli constituționale, inclusiv încălcări de către statele pârâte a Clauzei Electorilor și a clauzei Procesului Echitabil din Constituție.

Documentul susține, de asemenea, că o hotărâre a Curții ar contribui la „protejarea Constituției și la prevenirea neregulilor în alegerile viitoare“.

Totuși, Texas mai susține și că „revizuirea de către Curtea Supremă nu este discreționară“. Cu alte cuvinte, Texas solicită, de asemenea, Curții Supreme să își anuleze precedentul, care afirmă că înalta instanță nu este obligată să accepte o plângere depusă de un stat împotriva unuia sau mai multor state pârâte.

Având în vedere presiunea timpului în cazul litigiului electoral, este puțin probabil ca Curtea Supremă să vrea să piardă zile prețioase revizitând acest precedent – ceva inutil dacă Curtea Supremă acceptă Declarația de Plângere pe bază discreționară.

2. Timpul este scurt – Și Curtea a acționat deja

Împreună cu Moțiunea de Autorizare a Declarației de Plângere, Texas a depus, de asemenea, o Moțiune pentru Examinarea Accelerată a cererilor sale, inclusiv a celei de-a doua cereri, o Moțiune pentru o Injoncțiune Preliminară, Ordin de Restricție Temporar sau alternativ, o Suspendare Temporară.

În această din urmă moțiune, Texas solicită instanței să ordone statelor Georgia, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania să nu întreprindă nicio acțiune de certificare a electorilor prezidențiali, de participare la Colegiul Electoral sau de votare a unui candidat la președinție, până când Curtea Supremă nu soluționează procesul intentat de statul Texas.

Tinând cont că legea federală stabilește data de 8 decembrie ca termen de siguranță pentru certificarea electorilor prezidențiali, că plenul Colegiul Electoral votează pe 14 decembrie, iar Camera Reprezentanților numără voturile pe 6 ianuarie, Texas solicită instanței să grăbească procedura, deoarece „în absența unei hotărâri de remediere, inculpații vor numi electori pe baza rezultatelor electorale neconstituționale și profund incerte.“

Recunoscând urgența acestei chestiuni, instanța a ordonat ca răspunsurile statelor inculpate la Moțiunea Texasului de Autorizare a unei Declarații de Plângere și la Moțiunea Texasului pentru o Injoncțiune Preliminară, Ordin de Restricție Temporar sau Suspendare temporară să fie depuse până în 10 decembrie, 2020, la ora 15:00.

3. Texasul aduce acuzații constituționale serioase

În pofida faptului că unii numesc procesul intentat de Texas o încercare tip „Ave Maria“ de a bloca rezultatul alegerilor din 2020, plângerea formulată reclamă probleme constituționale grave. Aceste probleme, după cum afirmă Texas, depășesc cu mult neregulile electorale din „povestea buletinelor de vot perforate de la alegerile din 2000“.

În Declarația de Plângere, depusă împreună cu Moțiunea de Autorizare, Texas include trei capete de acuzare constituționale. Primul susține că statele inculpate au încălcat Clauza Electorilor din Constituție.

Clauza Electorilor din Articolul II, Secțiunea 1, Clauza 2 a Constituției SUA prevede că „[fiecare stat va desemna, în felul în care legislatura acestuia ordonă, un număr de electori, egal cu numărul complet de senatori și reprezentanți la care statul poate avea dreptul în Congres.“

După cum remarcă Texas, această clauză „arată clar că numai legislativele statelor au voie să stabilească regulile de numire a electorilor prezidențiali“.

Însă, după cum relevă Texasul în rezumatul detaliat al faptelor, fiecare dintre statele inculpate, prin intermediul unor funcționari din afara legislativului, a anulat legile electorale stabilite de legislativ, încălcând Clauza Electorilor.

De exemplu, mai multe districte mari din Wisconsin au folosit urne de colectare a buletinelor de vot,  încălcând direct Codul Electoral din Wisconsin, care prevede proceduri detaliate prin care municipalitățile pot desemna locuri de preluare a buletinelor de vot în absență.

Oficialitățile electorale din Wisconsin au ignorat, de asemenea, cerințele legale de certificare ale buletinelor de vot în absență, numărând voturile pe care legiuitorul statului le-a definit ca fiind ilegale, deoarece nu includeau semnătura de verificare și adresa.

Oficialitățile electorale din Michigan au încălcat, de asemenea, cerințele legale stabilite de legislativul statului, secretarul de stat expediind în masă buletine de vot în absență, încălcând astfel legea statului.

Iar în districtul Wayne, zonă ce concentrează puterea democrată din Detroit, oficialitățile electorale au ignorat cerința statului de verificare a semnăturii. Georgia a încălcat, de asemenea, cerința legislativului de verificare a semnăturii, potrivit plângerii formulate de Texas.

Cele mai flagrante delicte se susține că au avut loc în Pennsylvania, unde oficialitățile electorale au ignorat interdicția legală de a inspecta buletinele de vot înainte de ziua alegerilor, apoi au furnizat informații electorale terților și au permis corectarea ilegală a buletinelor de vot.

În mod semnificativ, în Pennsylvania, aceste practici ilegale au avut loc numai în zonele democrate, republicanii respectând legea.

Aceste practici și altele, susține Texas, stabilesc o încălcare evidentă a Clauzei Electorilor, deoarece această clauză arată clar că legislativul statului – și nu agențiile administrative, oficialitățile electorale sau chiar instanțele – este însărcinat cu numirea electorilor conform sistemului nostru constituțional.

Acest argument găsește sprijin în acordul de opinie al celor trei judecători redactat de judecătorul-șef de atunci, William Rehnquist, în cazul Bush împotriva Gore.

Pornind de la aceasta, primul cap de acuzare enumerat de Texas susține că „electorii numiți la Colegiul Electoral prin încălcarea Clauzei Electorilor nu pot exprima voturi valabile constituțional pentru funcția de președinte. “

În al doilea cap de acuzare, Texas s-a bazat pe aceleași fapte, apoi a afirmat o încălcare a Protecției Egale, bazată pe raționamentul opiniei majoritare în Bush împotriva Gore.

În Bush v. Gore, Curtea Supremă a considerat că Clauza de Protecție Egală a Constituției este încălcată atunci când statele aplică standarde diferite pentru a judeca legalitatea voturilor date pentru președinte.

„Dreptul la vot este protejat dincolo de alocarea inițială a dreptului de a vota“, a scris Curtea Supremă. „Protecția egală se aplică și modului de exercitare. Odată ce a acordat dreptul de vot în condiții egale, statul nu poate, printr-un tratament ulterior arbitrar și diferit, să ia în considerare votul unei persoane iar pe al alteia nu.“

Apoi, citând declarația detaliată a faptelor, care a evidențiat tratamentul diferit al alegătorilor de către statele pârâte, Texas susține în al doilea cap de acuzare că „încălcările clauzei de protecție egală dintr-un stat pot și chiar afectează și diminuează importanța voturilor exprimate în statele care aplică legal structura electorală prevăzută în Constituție.“

În cele din urmă, în cel de-al treilea cap de acuzare, Texas susține o încălcare a clauzei Procesului Echitabil din Constituție. Această acuzație se bazează pe afirmația Texasului potrivit căreia, în 2020, practicile electorale ale statelor pârâte au atins „un punct de inechitate patentată și fundamentală“, încălcând astfel procedura legală de fond.

Aceste trei aspecte, precum și faptele detaliate pe care le descrie statul Texas, arată clar că problema principală a celor din Texas nu se referă la legile electorale ale statelor acuzate, ci la încălcarea de către state a propriilor legi electorale, ceea ce înseamnă încălcarea Constituției SUA.

4. Ce îi dă statului Texas dreptul da a acționa în judecată

Cu toate acestea, nu este suficient doar să pretindă că statele inculpate au încălcat Constituția. Texas trebuie să arate, de asemenea, că are „motive pertinente“ să acționeze în justiție, mai exact că a fost afectat într-un mod care îi dă dreptul să stea în fața instanței și să solicite remedierea.

În Moțiunea sa de Autorizare, Texas dezbate pe larg motivele pertinente și prezintă trei baze separate pentru această acționare în judecată.

În primul rând, Texas își revendică dreptul de a prezenta acuzațiile constituționale ale cetățenilor săi, care „au dreptul să solicite ca toate celelalte state să respecte regulile stabilite în mod constituțional în procesul de numire a electorilor prezidențiali la colegiul electoral“.

În al doilea rând, Texas „invocă prejudiciile aduse propriilor sale drepturi de vot ca Stat“, bazat pe structura Constituției.

„În timp ce Camera reprezintă poporul în mod proporțional, Senatul reprezintă statele“, remarcă Texas. Astfel, „[cu toate că americanilor le pasă mai mult cine este ales președinte, Statele au un interes distinct în cine este ales vicepreședinte și, astfel, cine poate da votul decisiv în Senat“, se subliniază în documentele depuse de Texas.

„Prin acest interes“, se continuă în act:

Statele suferă prejudiciul prevăzut la Articolul III atunci când un alt stat încalcă legea federală pentru a afecta rezultatul alegerilor prezidențiale.

Această vătămare este deosebit de acută în 2020, în care o majoritate a Senatului va fi adesea dependentă de votul decisiv al vicepreședintelui din cauza balanței aproape egale – și, în funcție de rezultatul alegerilor preliminare din Georgia din ianuarie, posibil egale – dintre partidele politice.

Pur și simplu, cine devine vicepreședinte este de o importanță vitală pentru State.

În ultimul rând, Texas susține că are dreptul de a da în judecată în calitate de reprezentant al „electorilor“ statului. Acești electori, susține Texas, au parte de o „vătămare legislativă ori de câte ori acțiuni presupuse necorespunzătoare le refuză o majoritate funcțională“.

Întrucât „[colegiul electoral este un joc de echilibru“, numirea neconstituțională a electorilor din alte state dăunează electorilor din Texas, se susține în actele prezentate.

5. Texasul nu caută să anuleze alegerile – nici să-l impună pe Trump președinte

Aceste vătămări, afirmă Texas, cer o remediere. Dar remediul căutat nu este ceea ce unii pot presupune că este scopul – un al doilea mandat pentru președintele Trump.

Nu, ceea ce urmărește Texas să obțină este ca Instanța Supremă să impună statelor inculpate să respecte Constituția, și asta înseamnă că electorii sunt numiți de legislativele statelor.

Texas clarifică acest punct, subliniind: „Statul reclamant nu solicită Curții să decidă cine a câștigat alegerile; solicită doar ca Instanța să oprească încălcările evidente ale Clauzei Electorilor din Constituție.“

6. Reprezentanții statului Texas se folosesc de citate

Echipa juridică a procurorului general din Texas a excelat în prezentarea sa. Cu fapte clare și izbitoare și argumente detaliate și convingătoare, Texas a construit un caz suficient de solid încât să determine implicarea Curții Supreme.

Iar pe parcurs, echipa juridică a inclus câteva citate strălucite – unele din anii trecuți și altele intrate recent în lista clasicelor, cum ar fi cel utilizat la partea de deschidere:

Țara noastră se află la o importantă răscruce de drumuri. Fie Constituția contează și trebuie respectată, chiar și atunci când unii oficiali o consideră incomodă sau depășită, fie este pur și simplu o bucată de pergament expusă la Arhivele Naționale. Solicităm Curții să aleagă prima variantă.

Dacă Curtea Supremă intervine, va fi într-adevăr „în spiritul Marbury împotriva Madison“, după cum s-au exprimat reprezentanții statului Texas.

Tribuna.US