96% din biologi admit că viața începe în momentul fertilizării

96% din biologi admit că viața începe în momentul fertilizării

Începutul biologic al vieții umane nu a fost niciodată atât de controversat cum ar sugera bătălia politică pe tema avortului, dar cercetările publicate în această vară constată că până și biologii care susțin avortul legal recunosc că victimele procedurii erau în viață în momentul fertilizării. Un articol Life Site.

Steve Jacobs este un doctorand în cadrul Departamentului de Dezvoltare Umană Comparativă de la Universitatea din Chicago. Pentru dizertația lui, a ales să încerce o „Mediere a metodelor mixte în dezbaterea avortului în Statele Unite”, prin care a urmărit să obțină o înțelegere cuprinzătoare a răspunsurilor ambelor tabere la numeroasele aspecte factuale și legale.

Jacobs și-a detaliat concluziile recent cu un articol în Quillette. A descoperit că 82% dintre americani recunosc că e important să știm „când începe viața”, că 93% sunt de acord că viața umană ar trebui protejată legal odată ce începe și 80% considerând că biologii sunt cei mai în măsură să răspundă la întrebarea când începe viața. Așa că a conceput un studiu și l-a trimis departamentelor de biologie din peste o mie de instituții academice din întreaga lume.

„Pe măsură ce răspunsurile au început să-mi parvină, am descoperit că 5.337 de biologi (96%) au afirmat că viața unui om începe în momentul fertilizării, iar 240 (4%) respingând această opinie”, spune Jacobs.

„Majoritatea eșantionului s-a identificat ca liberal (89%), 85% pro-alegere și 63% nonreligios. În cazul biologilor americani care și-au exprimat preferința politică, majoritatea s-au identificat drept Democrați – 92%”.

Jacob a adăugat că, în ciuda faptului că s-a chinuit să formuleze întrebările tehnic și neutru, a primit o serie de răspunsuri ostile din partea academicienilor care au respins sondajul ca fiind „un drept stupid la viață”, „un sondaj religios” sau chiar „un studiu finanțat de Trump și  ku klux klan”, unul dintre respondenți spunând că va face tot posibilul pentru a se asigura că naivii lor colegi nu vor pica în această „capcană”.

Jacob susține că astfel de opinii ar putea fi atribuite respondenților care se confruntă cu o „disonanță cognitivă atunci când recunosc că văzând fetusul ca o ființă umană le complică convingerile politice”, că se tem de un răspuns direct „care ar putea să-i convingă și pe alții să susțină restricțiile de avort” și că le este frică de faptul că o confirmare a științei „poate servi la a-i îndepărta pe liberalii pro-alegere, pe care se bazează pentru sprijin social, emoțional sau financiar”.

În ciuda ostilității apărătorilor avortului, descoperirile lui Jacobs sunt în concordanță cu criteriile biologice de lungă durată, reflectate în numeroase manuale științifice și medicale, care stabilesc că o ființă umană vie este creată în momentul fertilizării și este prezentă pe durata întregii sarcini.

Mulți activiști pro-avort și filozofi admit realitatea biologică, acordând bebelușilor nenăscuți umanitate în timp ce pretind că „autonomia corporală” a unei mame este mai importantă decât drepturile bebelușului sau fac o distincție filozofică între oameni și persoane (o evaluare subiectivă pe care filozofii pro-viață au combătut-o intens).

De asemenea, Jacobs a mai constatat că majoritatea americanilor pro-viață și pro-alegere au declarat că pot fi de acord cu un „compromis politic larg care să ofere drepturi femeilor însărcinate, care să îmbunătățească procesul de adopție pentru părinți, să permită avortul în circumstanțe extreme și care să restricționeze avortul selectiv după primul trimestru”, asemănător cu legile avortului din diferite țări europene.

Lucrarea lui Jacobs a atras atenția națională în această vară după ce acesta a lansat un document intermediar înaintea disertației, prin care a evidențiat descoperirile sale legate de momentul începerii vieții. În iulie a declarat a trebuit să facă față unei opoziții intense – nu doar din partea colegilor sau a respondenților, ci de la facultate și chiar de la propriul coordonator de teză – în activitatea de cercetare, inclusiv blocări repetate ale muncii sale și diverse acuzații de încălcări etice.

„Teama academicienilor de cercetarea echilibrată a dezbaterii avortului din Statele Unite m-a costat cinci ani din viață. Am petrecut acești cinci ani îngrijorat de ideea că reprezentanții unora dintre cele mai bune instituții academice erau dispuși să-și sacrifice principiile libertății academice pentru a-și proteja ideologia; că erau dispuși să-și pună în pericol reputația pentru a distruge cercetarea care explorează dogma din jurul drepturilor avortului. În ciuda acestor lucruri, administratorii de la Universitatea Chicago au dat dovadă de curaj în a-și lăsa deoparte părtinirile, respectându-și principiile academice și ajutându-mă să efectuez aceste cercetări”.

Tribuna Românească

COMMENTS

WORDPRESS: 0