Acesta nu este Mihăiță! De ce povestea este un fake și cum sunt manipulați naivii

„Săriți, Inteligența Artificială va conduce lumea” – spuneau mulți care astăzi, din nefericire, promovează ei înșiși manipulări imaginate de Inteligența Artificială.

Mihăiță nu există. Băiatul din imagine este inventat cu ajutorul AI, la fel ca fratele, tatăl lui, care aparent lucrează până la epuizare. Povestea lacrimogenă abil înțesată i-a convins pe mulți naivi să dea like și să promoveze ceva fals în cursul zilei de vineri pe Facebook.

La ora la care scriu acest articol, peste 30.000 de oameni au dat like postării în mai puțin de o zi. Peste 15.000 de internauți au distribuit-o, emoționați de „curajul și demnitatea unui copil sărac din București”. Comentariile denotă multă credulitate și naivitate. Pagina de Facebook „Viață de românaș” a publicat povestea joi seară.

Să demontăm minciuna

Textul este lung, înseilat ca o mică povestioară cu următorul subiect: un copil sărac bate timid în geamul unei mașini la semafor din București, primește o bancnotă pe care refuză inițial, apoi povestea se ramifică într-o serie de episoade care implică niște frați cuminți, note bune la școală, tragedii familiale, un tată paznic și, da, o comunitate care se mobilizează exemplar. Totul se încheie cu o morală: „Fiecare semafor are o poveste. Iar uneori, merită să oprim și să ascultăm”.

• De ce oamenii citesc doar titluri, dar au pretenția că sunt informați?

Superb! Numai că cel mai probabil, textul este scris cu un motor AI precum ChatGPT sau de o persoană foarte talentată, care face asta la ordinea zilei pe pagini asemănătoare, destinate manipulării naivilor.

Detaliile care trădează fake-ul

„Privind atent fotografia care însoțește postarea, lucrurile devin și mai clare: sigla de pe pantalonii băiatului care vrea să imite un cunoscut brand de îmbrăcăminte sportivă seamănă cu sigla originală, dar literele din numele companiei nu pot fi citite.

În mână, „Mihăiță” are ceea ce pare a fi un băț telescopic și un cap de racletă cu burete pentru parbriz, dar cel puțin bățul este diform la unul din capete”, analizează Edupedu.ro. De remarcat și bordura, care pare incompletă și total anapoda așezată pe mijlocul „Bulevardului Carol I din București”.

„Pe hanoracul lui, textul nu se poate citi, deși unele litere precum „B”, „N” și „A” au putut fi reproduse de modelul de inteligență artificială. La fel, semnul de pe strada unde s-ar afla „Mihăiță” nu este niciunul din semnele de circulație auto existente în România. Toate acestea sunt indicii clasice ale unei imagini generate cu AI, cel mai probabil cu Midjourney sau un model similar”, conchide publicația.

Cine se află în spatele paginii și poveștii „Mihăiță”

Pagina care a publicat „povestea” se numește „Viață de Românaș” și promovează constant postări lacrimogene și imagini false. Este un așa-numit „creator digital”, dar nu listează o echipă editorială, nu are date de contact, iar transparența paginii este zero, fiind inexistente date despre persoana care a creat-o.

Pagina a fost creată în ianuarie 2024 și inițial se numea „Descoperă sănătatea”, apoi s-a numit pe rând „E F E M E R”, „Pescuit și Vânătoare” și „Inimă deschisă”, până să se numească din decembrie anul trecut „Viață de românaș”.

Ce urmăresc creatorii acestor postări fake

Astfel de pagini au obiceiul de a crește rapid în popularitate, ademenind zeci de mii de urmăritori și reacțiile lor, pentru ca la scurt timp să schimbe direcția.

Este de notorietate faptul că pagini de acest tip, inițial dedicate rețetelor culinare sau poveștilor de viață, au început ulterior să promoveze propagandă rusească, mesaje anti-semite, anti-americane sau anti-europene, chiar personaje politice – și ce să vezi, o făceau pentru zecile de mii de utilizatori Facebook care dăduseră inimioare și share la povestea lui Mihăiță, inițial.

Ce urmăresc aceste campanii de manipulare

„Edupedu.ro dar și alte publicații au atras atenția în ultimele patru luni cu precădere că acest tip de conținut este folosit ca instrument de manipulare în preajma alegerilor. Emoția generează încredere. Încrederea generează loialitate. Iar loialitatea poate fi redirecționată spre mesaje politice, uneori extremiste sau radicale.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Astfel de pagini devin, practic, capcane digitale: folosesc empatia reală a oamenilor pentru a construi audiență, apoi o folosesc pentru a răspândi mesaje false, conspirații sau candidați extremiști”, spune Edupedu.ro

De ce este important să verificăm conținutul online

Poveștile false precum cea a lui „Mihăiță” nu doar că păcălesc internauții, ci bagatelizează cazurile reale. În România și în alte țări chiar există copii care lucrează pe străzi, la semafoare, familii care trăiesc în sărăcie extremă, tineri care luptă cu lipsurile și totuși învață. Dar când vedem povești „perfecte” și apoi aflăm că sunt false, riscăm să nu mai credem realitatea.

Ce trebuie să facem

Atunci când primim sau vizualizăm orice tip de informație sau imagine, este imperios necesar să fim critici, să căutăm informații suplimentare și să fim reținuți în a distribui mai departe, mai ales atunci când sesizăm povești atât de perfecte și sentimentale.

În final, într-o lume în care tehnologia poate produce realități false convingătoare, responsabilitatea rămâne la noi, cei care citesc, dau like, comentează și distribuie.

Timotei Dinică