Adevărul inconvenient despre Partidul Republican

Adevărul inconvenient despre Partidul Republican

Ce-ți vine în minte când te gândești la Partidul Republican? Dacă ești ca mulți dintre americani, vei asocia GOP-ul cu rasismul, sexismul și inegalitatea generală. O analiză PragerU

Este o idee obișnuită promovată de mass-media și de mediul academic de stânga, dar după cum explică fosta profesoară de Științe Politice de la Vanderbilt, Carol Swain, Partidul Republican a fost, de fapt, responsabil pentru aproape tot progresul minorităților și femeilor din istoria Statelor Unite – și rămâne campionul egalității până în prezent. O analiză PragerU.

Rasism. Sexism. Republican.

Aceste cuvinte sunt practic similare – cel puțin, potrivit celor mai mulți profesori, jurnaliști și vedete. Așadar, au dreptate? Să aruncăm o privire în istorie.

Partidul Republican a fost creat în 1854. Prima platformă a Partidului Republican, adăpată la prima convenție națională a partidului în 1856, promitea să învingă „acele relicve gemene ale barbarismului: poligamia și sclavia”.

Acele „relicve gemene” se răspândeau cu repeziciune în teritoriile occidentale. Republicanii se temeau că pe măsură ce acele teritorii deveneau state, poligamia și sclavia puteau deveni componente permanente ale vieții americane.

Poligamia – căsătoria unui bărbat cu mai multe femei – a devalorizat femeile și le-a transformat într-un fel de proprietate. Sclavia, desigur, a făcut același lucru negrilor. Literalmente.

Democrații au fost atât de împotrivitori republicanilor și față de poziția lor anti-sclavie, încât, în 1860, la doar șase săptămâni după alegerea primului președinte republican, Abraham Lincoln, Carolina de Sud, un stat dominat de democrați, a votat să se separe de uniune.

Războiul civil care a urmat a fost cel mai sângeros război din istoria Statelor Unite, dar a dus la adoptarea, de către republicani, a celui de-al 13-lea Amendament, care a eliberat sclavii, apoi al 14-lea Amendament, care le-a dat cetățenie și în final, al 15-lea Amendament, care le-a dat dreptul de vot.

În 1870, primul senator negru și primul reprezentant negru au depus jurământul – ambii republicani. De fapt, până în 1935, toți reprezentanții negri din Cameră au fost republicani. La fel și toți senatorii negri, până în 1979. De altfel, prima femeie membră a Congresului a fost o republicană; primul guvernator și senator hispanic au fost republicani. Primul senator asiatic? Republican.

Republicanii și-au păstrat, de asemenea, promisiunea de a apăra drepturile femeilor. În 1862, republicanii din Congres au adoptat Morrill Anti-Bigamy Act pentru a pune capăt poligamiei.

În 1920, după 52 de ani de opoziție a Partidului Democrat, cel de-al 19-lea Amendament a fost ratificat datorită Congresului republican, care l-a presat pe președintele democrat Woodrow Wilson să renunțe la opoziția sa împotriva drepturilor femeilor. În final, doar 59% dintre democrații din Cameră și 41% dintre democrații din Senat au susținut dreptul la vot al femeilor. Asta în comparație cu 91% dintre republicani în Cameră și 82% dintre republicanii din Senat. A existat, cu siguranță, un „război împotriva femeilor” – și acesta a fost condus de Partidul Democrat.

Dar în vreme ce republicanii au câștigat o luptă majoră pentru drepturile femeilor, lupta pentru drepturile civile ale negrilor a avut un lung drum de parcurs. În anii 1920, președintele republican Calvin Coolidge a declarat că drepturile negrilor sunt „la fel de sacre ca și ale oricărui alt cetățean”.

Prin contrast, când renumitul sprinter negru Jesse Owens, un republican devotat, a câștigat patru medalii de aur la Jocurile Olimpice din Berlin, în 1936, el a fost umilit de președintele democrat Franklin Roosevelt, care i-a invitat la Casa Albă doar pe olimpicii albi.

Două decenii mai târziu, Dwight Eisenhower, președinte republican, a fost cel care  a trimis Divizia Aeriană 101 să escorteze elevii negri la liceul Little Rock atunci când guvernatorul Arkansasului Orval Faubus – un democrat – a refuzat să respecte un ordin judecătoresc pentru integrarea în școlilor publice ale statului.

Legea Drepturilor Civile din 1960, care a scos în afara legii taxele de vot și alte măsuri rasiste menite să împiedice negrii să voteze, a fost obstrucționată de 18 democrați timp de 125 de ore. Nici un senator republican nu s-a opus proiectului de lege. Proiectul de lege următor, Legea Drepturilor Civile din 1964, este unul dintre elementele de referință ale legislației din istoria Americii. Și aceasta a rezistat unei obstrucționări democrate.

Dar, ai putea să te gândești, toate astea au fost demult. Ce au făcut republicanii pentru femei și negri în ultima perioadă? Răspunsul pe care l-ai auzi de la profesori, jurnaliști și vedete este… „nu prea mult”. Și de data asta au dreptate. Au dreptate pentru că Partidul Republican tratează negrii și femeile așa cum îi tratează pe toți: ca egali.

Partidul Democrat nu i-a tratat niciodată ca egali și nu o va face. Democrații de astăzi îi tratează ca pe niște victime care nu pot reuși de unele singure. Și adevărul este că acesta este un nou tip de dispreț.

Așadar, iată că există un partid cu o lungă istorie de rasism și sexism, dar nu este Partidul Republican.

Tribuna Românească

COMMENTS

WORDPRESS: 1
  • comment-avatar
    Vlad M. 6 months ago

    Excelenta traducere. Ma bucur ca exista in limba romana. Acel videoclip de la Prager U trebuie vizionat de cat mai multi oameni. Poate reusiti sa luati legatura cu ei si sa le propuneti sa incarce traducerea.