Alegeri SUA: Prima dezbatere prezidențială – calibrare, relevanță și perspective

Alegeri SUA: Prima dezbatere prezidențială – calibrare, relevanță și perspective

Prima dezbatere prezidențială americană a debutat marți seara, fiind urmărită cu siguranță de toți liderii lumii și de cei interesați.

Înainte de dezbatere, așteptările erau ca Donald Trump să înceapă în forță, iar Joe Biden să încerce un echilibru văzut ca fiind prezidențial.

Trump a început așa cum era de așteptat, venind pe un val euforic de mitinguri de campanie naționale care adună zeci de mii de oameni, fiind prezent în dezbatere, pe alocuri triplând discuțiile dintre moderator și contracandidat.

Candidatul Democrat, Joe Biden, a dat impresia unui student care a venit cu lecțiile învățate pentru examen. Abordarea temelor și discuțiilor a fost fixă, lăsând loc la prea puțină imaginație de discurs liber, pe moment, ceea ce nu i-a lipsit lui Donald Trump.

Președintele Trump este cunoscut ca fiind un personaj dominant, mai ales în fața camerelor, unde s-a simțit întotdeauna în largul său, ceea ce s-a și întâmplat. A întrerupt foarte des, dar a atins și cele mai înalte puncte de dezbatere, scoțându-l pe Biden din confortul notițelor mentale bine pregătite.

Prima dezbatere a fost una mai mult de calibrare a mesajului, a interacțiunii, pe alocuri devenind puțin haotică – lesne de înțeles, având în vedere miza și atenția globală pe care politica americană le surescită.

Nu este de așteptat ca vreuna dintre aceste trei dezbateri să schimbe opiniile deja conturate ale alegătorilor deciși, dar vor avea un mare impact asupra indecișilor – fie să opteze pentru unul dintre cei doi candidați, fie să îi convingă să nu voteze pe 3 noiembrie.

Am putea spune că prima dezbatere a fost și despre impulsionarea propriului electorat, ceea ce cu siguranță a rezonat în rândul Republicanilor și Democraților. Temele cheie de interes major pentru perioada actuală și viitorul mandat prezidențial au fost Curtea Supremă, coronavirusul, revoltele și anarhia din marile orașe americane și integritatea alegerilor.

Privind numirea celui de-al treilea judecător la Curtea Supremă în persoana lui Amy Coney Barrett înainte de alegerile din noiembrie, Donald Trump pledează cu argumentul corect al legimității alegerilor câștigate pentru patru ani, atât de el, ca președinte, dar și de Partidul Republican care deține majoritatea în Senatul Statelor Unite.

Pe aceeași temă, Joe Biden a refuzat să spună care sunt nominalizările sale și ale Partidului Democrat pentru Curtea Supremă, refuzând să spună dacă au de gând să modifice componența numerică a Înaltei Curți și regulile care o guvernează, ceea ce o serie de voci Democrate insistă să se facă. S-a limitat doar la a spune că nominalizarea lui Trump pentru Curtea Supremă va afecta drepturilor americanilor, deși judecătorul Barrett este o femeie bine pregătită, soție și mamă, un profesionist în domeniul ei, ceva ce ar trebui să atragă până și susținerea mișcării feministe.

Citește și Activiștii de extremă stânga promit haos dacă Trump numește imediat un judecător la Curtea Supremă

Pe tema coronavirusului, Trump a reiterat acțiunile majore pe care le-a întreprins pentru stoparea răspândirii COVID-19 în Statele Unite, măsuri ce implică acțiuni fără precedent la nivel global, în timp ce Biden a făcut ceea ce era de așteptat, a pus moartea celor 200.000 de americani din cauza coronavirusului pe umerii președintelui.

Donald Trump a mizat pe redeschiderea economiei și a statelor în context pandemic, Joe Biden nu a fost deloc clar în ceea ce propune în această privință, dar din istoricul declarațiilor sale și ale Partidului Democrat, ar ține economia închisă și statele blocate „până la dispariția coronavirusului” – ceea ce state Democrate precum California, Michigan, Illinois, New York fac.

Abordând tema violențelor și anarhiei din marile orașe americane, Joe Biden a încercat să-și arate susținerea pentru forțele de ordine, dar prea puțin să dezavueze violențele din Portland, Seattle. La întrebarea moderatorului Chris Wallace dacă i-a sunat vreodată pe liderii Democrați ai acestor state pentru a le cere intervenția și stoparea anarhiei care a luat vieți nevinovate, Biden a răspuns franc:

„Nu mai dețin nicio funcție publică” – deși la începutul dezbaterii a spus că el este Partidul Democrat, reprezentantul acestui partid și că mesajul lui reprezintă platforma Democrată.

Ceea ce știm cu toții este că Partidul Democrat a refuzat să adreseze problema anarhiei din orașele conduse de ei înșiși, mai mult, chiar a intervenit pentru a susține anarhia, membri ai campaniei Biden și Senatorul Kamala Harris fiind printre cei care au susținut financiar mișcările anarhiste Black Lives Matter și Antifa și care cer stoparea finanțării poliției, chiar a desființării ei.

Citește și Democrații susțin că stoparea anarhiei din Portland este „un atac asupra democrației”

Moderatorul, poate mai inspirat decât Joe Biden, l-a întrebat pe Donald Trump dacă este dispus să ceară grupurilor de „supremație albă” să nu se implice în conflicte și să nu intervină în situația în care alegerile nu vor fi decise tehnic pe 3 noiembrie. Trump a spus că da, puțin ambiguu, indicând că violența și anarhia zilelor noastre nu provin de la extrema dreapta, ci de la extrema stângă, ceea ce este adevărat.

Pe aceeași temă, Donald Trump a repetat expresia „Lege și Ordine”, cerându-i insistent lui Joe Biden să rostească această expresie, ceea ce nu s-a întâmplat. Văzând că se eschivează, Donald Trump a plusat și l-a întrebat câte sindicate și organizații de poliție din America îl susțin pe el – Biden – pentru funcția de președinte, având în vedere că mai toate organizațiile forțelor de ordine din America îl susțin pe Trump.

Când vine vorba de integritatea alegerilor, Donald Trump a evidențiat numeroasele cazuri în care votul prin corespondență nu este viabil, având în vedere miza. Pe de altă parte, Joe Biden a fost pur tehnic pe această temă, acceptând totuși riscul ca rezultatul alegerilor să nu fie dat în seara de 3 noiembrie, având în vedere că planul Partidului Democrat și al guvernatorilor săi este de a trimite zeci de milioane de buletine de vot prin poștă, nesolicitate, tocmai pentru a bloca procesul electoral.

Citește și Votul prin poștă, cea mai recentă strategie Democrată de fraudare a alegerilor

Cum ar trebui să arate următoarele dezbateri prezidențiale dintre cei doi? Mai aerisite. Cu abordări mai pragmatice, punctuale. 90 de minute per dezbatere reprezintă un timp mult prea scurt pentru soarta unor alegeri care au o influență uriașă la nivel global și istoric.

Donald Trump trebuie să-și calibreze mai bine discursul, să se adreseze mai mult americanilor, să nu dea impresia de improvizație și să nu-l slăbească pe contracandidatul Biden, mai ales invocându-i istoricul șters de 47 de ani în politică.

Dacă vrea să convingă, Joe Biden trebuie să iasă din starea de oboseală continuă pe care o afișează, cu tresăriri scurte de moment și să nu se mai piardă în cifre și fapte, pe care le încurcă foarte des și asta încă de la începutul campaniei. Și cel mai important, să demonstreze că el este deasupra intențiilor Partidului Democrat înclinat tot mai spre extrema stânga, și nu invers, cu Harris, Sanders și Pelosi care îi fac agenda.

De menționat că există un risc ca Joe Biden să nu se mai prezinte la următoarele două dezbateri, tot mai multe voci Democrate – în frunte cu Nancy Pelosi – și trusturi de presă mainstream invocând „nedemnitatea” de a fi pe aceeași scenă cu Donald Trump, deși adevăratul motiv este lipsa de forță a lui Joe Biden de a dezbate cu Trump.

E adevărat, discursul, experiența sunt importante, dar și prezența de spirit, ținuta și atitudinea, capacitatea de răspuns pe moment și stamina într-o dezbatere sunt elemente care schimbă percepții și voturi, de aceea pot fi relevante în a proiecta cum va arăta președinția candidaților într-un context politic și social extrem de dificil pentru America și pentru lumea întreagă.

Timotei Dinică
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0