HomeȘtiri Externe

„Am eșuat“: Presa din Danemarca realizează că a relatat în mod eronat pandemia Covid-19

„Am eșuat“: Presa din Danemarca realizează că a relatat în mod eronat pandemia Covid-19

Capitalism vs. Socialism (lb. Română)
Bebelușul familiei Rotundu din Danemarca a fost repatriat în România, în grija bunicilor
Antisemitismul Occidental: Noul rasism față de care suntem nepăsători

„Am eșuat“. Un editorial din Ekstra Bladet, cel mai renumit tabloid al Danemarcei, critică a patra putere din stat – inclusiv pe ea însăși – pentru că nu a tras la răspundere miniștrii în timpul pandemiei.

Epuizați de avertismentele repetate cu privire la „monstrul corona ce zace sub paturile noastre“, Ekstra Bladet susține că jurnaliştii danezi au adoptat în mare parte narațiunea guvernului, informează James Lewisohn într-un articol The Spectator.

„Nu am fost suficient de vigilenți atunci când autorităților li s-a cerut să explice ce înseamnă de fapt că oamenii sunt spitalizați cu coronavirus și nu din cauza coronavirusului“, preciza ziarul.

Acuzația formulată de Ekstra Bladet este că presa daneză nu a examinat în mod corespunzător datele privind internările în spitale, care par să indice că multe dintre spitalizările cu Covid e posibil să fi fost incidentale (pacienți „cu Covid“, dar internați în spital pentru altceva).

Aceeași auto-critică ar putea fi aplicată și în Marea Britanie, unde datele privind spitalizările au fost la fel de vagi. În urmă cu două săptămâni, Chris Hopson, directorul executiv al NHS Providers, a clarificat că numărul de cazuri Covid „incidentale“ au reprezentat aproximativ 25 până la 30% din internări, similar situației daneze.

Deci, dacă mass-media daneză nu a fost suficient de sceptică față de abordarea guvernului, există o explicație simplă pentru acest aparent eșec? Poate că propria noastră experiență, în Marea Britanie, poate oferi un răspuns. În martie 2020, la începutul pandemiei, Sir Robbie Gibb, fostul director de comunicații de pe Downing Street, a cerut încetarea ostilităților obișnuite din presă. Gibb a criticat „atacurile meschine“ la adresa comunicatelor guvernamentale care „doar subminau mesajul central: stați acasă, protejați NHS, salvați vieți“.

„În săptămânile care au precedat discursul prim-ministrului către națiune“, scria Gibb, „comunicatele guvernamentale au reprezentat un instrument ideal pentru cei care aveau nevoie de doza obișnuită de criticism cu care să-și îmbibe articolele și postările de pe Twitter“.

Ca să fim corecți în ceea ce-l privește pe Gibb, el nu a fost singurul care a transmis acest mesaj. Martie 2020 a fost, desigur, o lună în care mulți oameni erau înfricoșați de apariția unui nou virus, despre care se știa prea puțin. Ziarele erau pline cu imagini ale spitalelor din Italia care nu mai făceau față. Oamenii s-au speriat. Pe atunci, poate că era legitim să se acorde guvernului spațiu de manevră.

Dar a fost totodată un moment în care guvernul britanic a anunțat măsuri fără precedent pentru a restricționa circulația oamenilor. Cu excepția perioadelor de război, astfel de restricții nu mai fuseseră niciodată introduse pentru britanici. Așadar, nu era exact acesta momentul în care guvernul ar fi trebuit supus unei examinări atente? Și chiar dacă această abordare blândă față de miniștrii era justificată atunci, a fost o atitudine pe care mass-media a menținut-o prea mult timp în decursul pandemiei?

În Danemarca, cel puțin, există cu siguranță întrebări cu privire la acest lucru. În Copenhaga, relația dintre guvern și mass-media este mai complexă decât în Marea Britanie. Ziarele sunt subvenționate de stat: Legislația din 2014, Media Support Act, sprijină canalele media „cu scopul de a consolida dezbaterea democratică“ (Ekstra Bladet, de exemplu, va primi anul acesta 17,5 milioane DKK (2 milioane GBP)). A cauzat această sursă de venit o lipsă de claritate în articolele privind pandemia? Te face să te întrebi dacă sprijinul bine intenționat al statului ar fi putut, în mod paradoxal, să fi înăbușit dezbaterile în timp ce țara se afla pe picior de „război“.

Citește și Cum s-au transformat o parte din mass media din “câini de pază ai democrației”, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Din fericire, există semne că mass-media daneză începe să-și recapete puterea. Ekstra Bladet întreabă de ce au fost vaccinați copiii danezi, o abordare care nu a fost reprodusă în alte țări europene, cum ar fi Marea Britanie.

Costul imens al testării Covid este, și el, pus sub semnul întrebării. Danemarca are de departe cel mai riguros regim de testare din Scandinavia: în țară au fost efectuate în jur de 1.484 de teste la mia de locuitori, până luna trecută, comparativ cu Islanda, unde s-au numărat mai puțin de 650 de teste la mia de locuitori.

În timp ce firmele private au făcut profit de pe urma acestor testări, este discutabil dacă respectivul regim de testare asiduă a fost chiar atât de util. Danemarca, de exemplu, nu a înregistrat rate ale mortalității mai scăzute decât vecinii săi. Numărul deceselor din țară – 3.408, nu arată bine comparativ cu Finlanda – 1.663, sau cu Norvegia – 1.350.

Și stimulentele greșite încep să fie puse sub semnul întrebării în Danemarca: dezbaterile recente s-au centrat pe gardienii nevaccinați din închisorile daneze, cărora li se cere să fie testați în timpul programului de lucru de două ori pe săptămână, ceea ce determină plăți pentru orele suplimentare care ar putea ajunge la 5000 DKK (560 GBP) lunar. Pare a fi un motiv suficient de puternic pentru a nu te vaccina – și un alt element al strategiei guvernamentale privind Covid care, până acum, nu a fost analizat în mod corespunzător.

Dacă această introspecție mediatică este binevenită, nu vine oarecum prea târziu? În definitiv, s-ar putea ca, în curând, în Danemarca să nu mai fie necesară tratarea mesajelor guvernamentale pe tema Covid ca pe „timp de război“.

Săptămâna trecută, Tyra Grove Kause, epidemiolog șef la Denmark’s State Serum, a afirmat că Omicron ar putea pune capăt pandemiei și „vom reveni la viața normală în două luni“.

Cel mai mare scriitor al Danemarcei, Hans Christian Andersen, a spus cândva că „nu este suficient să trăiești… trebuie să ai soare, libertate și o mică floare“. Să sperăm că Kause are dreptate – și că mass-media din Danemarca, cel puțin, a învățat câteva lecții din această nenorocită de pandemie.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0