Asasinii rămân nepedepsiți: la 30 de ani de la mineriada din 13-15 iunie, crimele rămân imprescriptibile

Ion Iliescu, inculpat și trimis în judecată pentru crimele de la Mineriada din 13-15 iunie, rămâne până azi în libertate. În decembrie 2016, procurori

Ion Iliescu, inculpat și trimis în judecată pentru crimele de la Mineriada din 13-15 iunie, rămâne până azi în libertate. În decembrie 2016, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme îl puneau sub inculpare în dosarul Mineriadei, alături de fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi de fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu.

Procurorii susțineau că în cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990” există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

În iunie 2017, aceștia erau trimiși în judecată în același dosar, pentru „infracțiuni de crime împotriva umanității”.

În februarie 2015, constrânse de CEDO, autorităţile judiciare de la Bucureşti redeschiseseră dosarul mineriadei din iunie 1990, după ce cu câteva luni înainte, în septembrie 2014, CEDO declarase că Crimele de la Mineriadă nu se prescriu. Judecătorii europeni spuneau atunci că dosarele trebuie să fie redeschise şi, cel mai important, crimele de la Mineriadă nu se pot prescrie, fiind considerate „infracţiuni împotriva umanităţii”.

Petre Roman considera, într-o declarație pentru Newsweek România, că „vinovățiile se găsesc foarte clar localizate în Valea Jiului, unde a existat o instigare a minerilor și, în primul rând, a lui Miron Cozma, ca să urce minerii în trenuri și să-i aducă la București“.

Declarația lui era contrazisă de discursul lui Ion Iliescu din 14 iunie 1990, în care fostul președinte le mulțumea minerilor, dintr-un balcon al Palatului Victoria, că au răspuns „la chemarea noastră”, venind la București:

”Dragi mineri, mă adresez dumneavoastră de această dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-ați dat, la chemarea noastră. Delegația de mineri în frunte cu domnul Cozma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem să o reocupați dumneavoastră”, le spunea Ion Iliescu ortacilor, care răspundeau cu urale.

În seara de dinainte, la televiziunea publică se citise un comunicat al președintelui Ion Iliescu: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apară democrația atât de greu cucerită.”

Pe 15 iunie, Iliescu a vorbit din nou miilor de mineri, strânși la Romexpo, unde le-a mulțumit pentru „atitudinea de înalta conștiința civică”.

„Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înalta conștiința civică. Deci, va mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înalta disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu. Și de asta dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească. Cu un sentiment deosebit de conștiința civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă. Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să va mulțumesc deci pentru acest act de înalta solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile”, le-a spus Ion Iliescu minerilor.

„Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNȚ-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piață Universității și armament. La clădirea Asociației „16-21 Decembrie” depozite de bate și de alte asemenea arme albe, lanțuri și așa mai departe. În subsolul clădirii Universității s-au descoperit arme: 22 de puști Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condițiuni, și saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au tot folosit în această perioada. Cum se poate motiva că în sediul unui partid politic, în sediul unor asociații declarate apolitice, prezența unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniții, de droguri și arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva așa ceva? Noi considerăm că răspunderea morală o au și unii gazetari, unii intelectuali care au incitat în această perioada”.

„Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreagă recunoștință, din partea populației Capitalei pentru prezența dumneavoastră, utilă și eficientă”, mai spunea Iliescu minerilor, pe 15 iunie 1990.

„Nu îmi asum (n.r. venirea minerilor), nu am de ce. A fost pur şi simplu o ieşire spontană. A apărut şi personajul acesta cu ambiţiile lui, Miron Cozma, pe care nu vreau să-l menţionez. M-am dus (să vorbesc cu ei, n.r.) tocmai ca să-i conving să părăsească Capitala, prezenţa lor aici era un factor perturbator, am apelat la simpatia de care mă bucuram ca să-i conving să plece. Era o chestie de autoritate personală pe care am folosit-o cât am putut ca să atenuez porniri de acest fel”, spunea Iliescu în iunie 2013.

În 1991, iliescu era singurul lider de stat din Estul Europei care semna Tratatul cu Uniunea Sovietica prin care așeza România pe orbita Moscovei. Iliescu făcea aceast lucru fără a fi constrâns; doar cu un an în urmă Occidentul căzuse de accord cu URSS, prin Carta de la Paris, că fiecare țară era liberă să-și aleaga alianțele si că sferele de influență sunt ilegitime în Europa.

Costin Andrieș
În Linie Dreaptă