Ascensiunea și declinul lui Fauci ilustrează moartea „expertizei“

Dintre toate instituțiile care s-au radicalizat în ultimii doi ani, domeniul medicinei este poate cel mai îngrijorător, analizează Jarrett Stepman pentru Daily Signal.

Cum va arăta societatea noastră atunci când nu se mai poate avea încredere în Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sau chiar în propriul medic?

Dr. Anthony Fauci a anunțat că va renunța în decembrie la poziția pe care o deține în fruntea National Institutes of Health, punând capăt unui mandat în domeniul politicii de sănătate publică care a început la sfârșitul anilor 1960.

Este un moment semnificativ. Obscuritatea îndelungată a lui Fauci – urmată de o celebritate de scurtă durată, alimentată de mass-media și apoi de o polarizare intensă – ilustrează tendințe mai ample ale societății americane.

Un articol Wall Street Journal menționa că alți experți în sănătate publică l-au folosit pe Fauci, în vârstă de 81 de ani, pentru a „face lobby pentru blocaje economice ample despre care acum știm că au fost mult mai distructive decât era nevoie“ și că Fauci a susținut „mandate pentru măști și vaccinuri care au protejat mult mai puțin decât ceea ce a declarat el publicului“.

The Journal a atras atenția că faptul că numele lui Fauci este extrem de cunoscut este un semn negativ, nu unul pozitiv, al mandatului său. Exact ca în fotbalul american, în cazul poziției de long snapper: Dacă oamenii știu în general cine ești, este aproape sigur pentru că ai dat-o în bară.

În cazul lui Fauci, director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din 1984, acesta a devenit o figură cunoscută și controversată pentru că părea să ia decizii politice deseori dubioase sau cel puțin de mare anvergură, în baza prerogativelor sale.

Declarațiile publice și private ale lui Fauci sugerează că etosul său era că publicul „ar trebui să permită câtorva bărbați și femei puternici să definească știința și apoi să impună națiunii politicile și mandatele considerate de cuviință“.

Este o filozofie care contravine ideilor din 1776 și principiilor Americane de bază, dar mulți dintre cei care fac parte din grupul birocratic și ideologic al lui Fauci par să nu aibă nicio problemă cu acest lucru.

Cel mai important lucru de reținut este faptul că instituțiile și birocrații – precum Fauci – par să fi renunțat la pretenția de obiectivitate în favoarea ideologiei și, în multe cazuri, a duplicității.

A crede în știință înseamnă a crede totodată în noua ideologie.

Dacă realitatea nu se aliniază cu rezultatele dorite, atunci falsificați realitatea și reduceți-i la tăcere pe cei care au dubii.

Poate că, în mod paradoxal, natura duală a instituțiilor occidentale din ultimii ani – care pretind că sunt ghidate de obiectivitate, în timp ce devin tot mai vădit ideologice și partizane – distruge autoritatea instituțiilor în mintea publicului.

Cu siguranță așa stau lucrurile în Statele Unite, unde suntem în mod special predispuși să ne răzvrătim împotriva unei pseudo-elite necalificate care pretinde că are dreptul de a conduce.

Citește și Dr. Anthony Fauci face anunțul mult așteptat de o mare parte dintre americani

În primele zile ale pandemiei COVID-19, Fauci și alți oficiali publici ne-au spus că trebuie să ne închidem în casă și să renunțăm la cele mai importante aspecte ale vieții noastre – inclusiv mersul la biserică, nunțile și înmormântările – pentru a opri răspândirea molimei provocate de noul coronavirus.

Însă, atunci când protestele inspirate de Black Lives Matter au izbucnit în vara anului 2020, mulți dintre aceiași oficiali și organizații au declarat brusc că grupurile masive nu reprezintă o problemă, deoarece a pune capăt rasismului, așa cum îl definesc ei, era un lucru prea important.

Faptul că aceste proteste „în mare parte pașnice“ s-au transformat curând în violențe și au provocat pagube enorme și pierderi de vieți omenești în comunități din întreaga țară nu a făcut decât să pună sare pe rană.

Fauci a devenit o figură urâtă de Dreapta în parte din cauza a ceea ce reprezenta – clasa conducătoare birocratică arogantă, coruptă și adesea incompetentă, care crede că are dreptul să conducă și să ia decizii pentru societatea noastră.

Orice persoană sau politică care pune în pericol puterea clasei conducătoare – fie că este vorba de Donald Trump, de reforma administrației publice sau de alegerea școlii – este întâmpinată cu o ostilitate cumplită. Opoziția ce nu convine este creionată drept amenințare la adresa „democrației“.

Declinul atâtor instituții în același timp îi pune pe conservatori într-o poziție neobișnuită.

Instinctul unui conservator este de a proteja și perpetua cultura și instituțiile. Ne uităm la ceea ce a avut succes în trecut și încercăm să facem să funcționeze acel ceva pentru noi și pentru posteritate.

Acesta este motivul pentru care Constituția Statelor Unite, deși revoluționară în concepția sa ca și cadru scris de guvernare, este în mod fundamental conservatoare în cel mai bun sens.

Ce se întâmplă atunci când instituțiile și cultura pe care încearcă să o perpetueze sunt în mod inerent revoluționare?

Aceasta este situația în care se găsesc americanii și mulți dintre noi din Occident. Instituțiile noastre nu mai perpetuează bunăstarea generală și ideile pe care au fost construite societățile noastre.

Aceste instituții sunt din ce în ce mai mult determinate să transforme radical societatea și consideră că o pot face, fie că vă place sau nu, așa cum afirma cândva un politician arogant din California.

Și fac acest lucru sub masca expertizei și a obiectivității. De exemplu, ar trebui să credem că Academia Americană de Pediatrie promovează serviciile „de afirmare a genului“ pentru copii datorită dedicării sale față de servicii medicale de calitate și față de știință.

Cu toate acestea, este mult prea evident că „știința“ promovată de Academie are la bază ideologia și ar promova „tranziția“ de gen indiferent de ceea ce arată realitatea.

Studiile sau medicii care declară altceva sunt ignorați sau, prin puterea aliaților Academiei din Big Tech, cenzurați și interziși.

Mai rău, fiecare instituție medicală, organizație și instituție guvernamentală importantă merge în aceeași direcție.

Atunci când au apărut o serie de videoclipuri îngrijorătoare de la Spitalul de Copii din Boston, în care medicii recomandau „histerectomii de afirmare a sexului“, printre alte „tratamente“, mulți au fost îngroziți.

Însă nu a fost un caz izolat. Ci doar vârful icebergului.

Aceste idei sunt pur și simplu ceea ce se promovează în facultățile de medicină de top din America, unde cultul diversității, al echității și al incluziunii domnește la modul absolut, cu o disidență neglijabilă. Este o sabie cu două tăișuri, totuși.

Întrucât membrii acestor instituții își etalează și se ascund în spatele acreditărilor lor, pozițiile lor evident ideologice distrug încrederea publicului în acele acreditări.

Ascensiunea și decăderea lui Anthony Fauci ilustrează această tendință.

Sigur, Fauci va avea în continuare acoliți și super-fani. Dar acțiunile și atitudinea sa nu au făcut decât să atragă atenția publicului asupra putreziciunii și ilegitimității instituțiilor americane, instituții care și-au pătat reputația în numele revoluției.

Aceasta este adevărata moarte a expertizei. Moartea prin sinucidere.

Traducere și adaptare
Tribuna.US