21 de state au legalizat consumul de marijuana în scop recreativ începând din 2012, iar problemele de sănătate mintală în rândul adolescenților s-au î
21 de state au legalizat consumul de marijuana în scop recreativ începând din 2012, iar problemele de sănătate mintală în rândul adolescenților s-au înmulțit în aceeași perioadă.
Legătura dintre cele două, pe care am observat-o în activitatea mea de psihanalist, nu primește suficientă atenție, potrivit WSJ.
O meta-analiză publicată în 2019 în JAMA Psychiatry a constatat următoarele: „consumul de canabis în perioada adolescenței este asociat cu un risc crescut de a dezvolta depresie majoră la vârsta adultă și tendințe suicidare, în special gânduri de suicid“.
Un studiu realizat în 2021 de National Institutes of Health a constatat, de asemenea, un risc sporit de suicid, „mai crescut în rândul femeilor decât al bărbaților“.
Ideea că marijuana nu creează dependență nu mai este valabilă. „Iarba“ a fost considerată în anii ’60 un drog ce nu dă dependență deoarece nivelurile de substanță chimică psihoactivă THC erau minime.
Însă marijuana a devenit din ce în ce mai potentă, iar CDC estimează că 3 din 10 consumatori au „tulburări asociate consumului de canabis“.
Marijuana afectează în mod direct componente importante ale creierului în curs de dezvoltare al adolescenților, inclusiv cele implicate în procesele de memorare, învățare, atenție, luarea deciziilor, coordonare, emoții și timpul de reacție.
De asemenea, aceasta acționează ca o cârjă emoțională. Tinerii dependenți de marijuana riscă să nu învețe să se controleze și ar putea fi copleșiți de emoții negative atât de intense încât să provoace o cădere psihică sau sevraj.
Consumul de marijuana sau sevrajul pot provoca, de asemenea, o experiență de „depersonalizare“ – nu chiar psihoză, când ești complet rupt de realitate, dar ceva asemănător.
Un tânăr pacient mi-a spus: „Aproape că mi-aș dori să sufăr de psihoză, măcar nu aș fi conștient că nu sunt bine“.
Un astfel de episod de depersonalizare poate presupune un sentiment de irealitate sau obsesii repetitive precum „Nu mă pot opri din a mă gândi la ce mă gândesc și asta mă scoate din minți“.
Se poate ajunge la anxietate gravă, atacuri de panică, paranoia, depresie și sinucidere.
Citește și Legalizarea marijuanei, cea mai recentă reformă dezastruoasă a Stângii americane
Fiecare stat care permite consumul de marijuana în scop recreativ îl restricționează la cei cu vârsta de 21 de ani și peste, dar minorii îl pot accesa totuși. American Academy of Child and Adolescent Psychiatry raportează că, în 2019, consumul de droguri în rândul adolescenților a atins cea mai mare rată din ultimii 30 de ani.
La fel ca alcoolul, marijuana este ceva obișnuit în campusuri, unde mulți studenți sunt minori. Fiul meu în vârstă de 21 de ani îmi spune că toți prietenii lui de la facultate folosesc marijuana în scop recreativ și o fac extrem de des. Vorbim de studenți buni, dintr-o școală bună, dar care riscă să aibă pe viitor probleme psihologice datorită consumului de droguri.
Părinții întreabă adesea ce pot face pentru a-și proteja copiii de tentative de sinucidere. Eu le spun să-i sperie – să-i avertizeze cu privire la consecințele consumului de marijuana.
Educați-i cu privire la pericole, mențineți o relație deschisă de comunicare și fiți disponibili din punct de vedere emoțional.
Pasivitatea este dușmanul sănătății mintale; dacă bănuiți că unul din copiii dumneavoastră consumă marijuana sau alte droguri, treceți la acțiune și abordați problema în mod direct.
Teama și vigilența noastrăîn ceea ce privește drogurile pot face diferența între depășirea cu bine a perioadei de adolescență de către un copil și eșec.
Tribuna.US
COMMENTS