De curând s-au împlinit 77 de ani de la invadarea Normandiei. În acea zi a început Operațiunea Overlord, inițiind invazia aliaților asupra Europei, și
De curând s-au împlinit 77 de ani de la invadarea Normandiei. În acea zi a început Operațiunea Overlord, inițiind invazia aliaților asupra Europei, și prin ea, începutul sfârșitului regimului nazist, analizează Ben Shapiro într-un articol CNSnews.
Cel puțin 4.400 de soldați ai Alianței și-au pierdut viața în timpul debarcărilor din Normandia, iar alți 10.000 au fost răniți. În momentul în care a început invazia, președintele Franklin Delano Roosevelt a vorbit la radio, cerând americanilor să i se alăture în rugăciune:
„Dumnezeule atotputernic: fiii noștri, mândria Națiunii noastre, au demarat astăzi un efort măreț, o luptă pentru conservarea Republicii noastre, a religiei și civilizației noastre și pentru a elibera o lume în suferință… întărește-ne inimile, să rezistăm până la finalul lungului travaliu, să facem față durerii care poate apărea, să ne încurajăm fiii, oriunde s-ar afla aceștia.“
Aproape opt decenii mai târziu, președintele Joe Biden nu a avut nimic de spus sau de postat pe Twitter despre aniversarea Zilei D. Spre deosebire de precedentul bipartizan, Biden a rămas tăcut cu privire la acest subiect.
A doua zi, însă, Biden a transmis pe Twitter ceva despre curaj, demn de menționat: „Le spun americanilor transgender din toată țara – în special tinerilor, care sunt atât de curajoși – vreau să știți că președintele e de partea voastră.“
Ce însemna Curajul în anul 1944: tineri care iasă din apele agitate ale Canalului Mânecii pe plajele Normandiei, presărate cu cadavre, sub o ploaie de focuri de mitralieră, pentru a elibera un continent.
Ce înseamnă Curajul în anul 2021: bărbați tineri care se identifică ca femei și viceversa.
Definițiile noastre cu privire la vitejie s-au schimbat destul de dramatic.
Vechea noastră definiție a curajului era în acord cu noțiunea aristotelică de virtute. Virtutea curajului – andreia, sau bărbăția, în greacă – consta în recunoașterea unui risc major în realizarea unui țel eroic, un scop final.
„Omul curajos rezistă și se teme de lucrurile de care este necesar (să se teamă și să reziste) și datorită unui motiv corect“, explică Aristotel în „Nichomachean Ethics“. Curajul este asumarea calculată și cumpătată a riscului, pentru a face lucruri nobile și bune.
Nu și în ziua de azi.
Acum, curajul constă în autenticitate. Autenticitatea nu a fost, până de curând, confundată cu curajul. De fapt, autenticitatea era de multe ori în contradicție cu virtutea curajului: La urma urmei, să te complaci într-un egocentrism extrem presupune în general ignorarea cerințelor unui scop nobil superior.
Dar în prezent, virtutea noastră cea mai înaltă nu constă în susținerea și apărarea unor standarde pentru civilizație punându-ne pe noi în pericol. Virtutea superioară înseamnă descoperirea adevărurilor noastre personale, și apoi a cere aplauze din partea restului lumii. Eroismul constă în a forța lumea să accepte ideile noastre subiective cu privire la adevăr și decență.
Sau poate există o altă explicație. Poate că noua definiție a curajului chiar servește unui scop mai măreț: acela de a distruge vechea definiție a binelui. Adevăratul curaj constă în a respinge personal vechile sisteme de gândire și adevărul obiectiv și în a te uni cu ceilalți pentru a cere ca toate sistemele de conducere să fie distruse. În această luptă, planul personal ia formă politică: Subiectivismul nu este dușmanul curajului, ci o nouă formă de curaj, întrucât binele final care trebuie căutat este distrugerea adevărului în sine.
Rămâne de văzut dacă o civilizație obsedată de distrugerea celor mai puternice instituții ale sale poate rămâne mult timp civilizată, sau dacă o civilizație care renunță la curajul de modă veche în favoarea noului „curaj“ al autenticității va rezista mult timp.
Semnele timpurii nu sunt promițătoare. Când trebuie să se confrunte cu adevărații dușmani ai libertății, civilizația necesită bărbați dispuși să cucerească plaje în numele unor adevăruri absolute, nu bărbați axați pe găsirea „adevărurilor lor interioare“, dintre care multe nu au nicio legătură cu realitatea.
A folosi aceeași terminologie pentru a descrie ambele fenomene este un act de trădare față de adevăratul curaj.
Traducere și adaptare:
Tribuna.US
COMMENTS