Biden continuă să proclame unitate în timp ce seamănă discordie

Recent, președintele și prima doamnă au făcut o plimbare printre decorațiunile de Sf. Valentin cu care Jill Biden a decorat peluza din fața Casei Albe. Însoțiți de Champ, Major și un număr de reporteri bine dresați, familia Biden a încuviințat aprobator decupajele mari în formă de inimă albă, roșie și roz, împodobite cu truisme banale: „unitate“, „vindecare“, „dragoste“, și „compasiune“.

Dar politicienii democrați nu vor vindecare, iubire sau compasiune. Vor putere. Dacă vor avea succes și vor fi de lungă durată, politicile pe care le promovează, și complicitatea mass-mediei corporative și a Big Tech ce pândește din aripa de stânga a țării noastre, vor avea grijă ca America să nu mai fie niciodată o țară unită, analizează TheFederalist.

Respectiva sesiune foto a continuat tema unității pe care democrații o promovează de la începutul sezonului alegerilor primare, în 2019. După ce Biden a obținut nominalizarea și a candidat pe platforma „caracterul contează“, presa a continuat să-i facă jocul, ignorând atât scandalurile legate de Biden, cât și comportamentul său agresiv.

Și discursul de investire a lui Biden a proclamat tema unității, înainte ca președintele să înceapă să divizeze națiunea printr-o dâră de stilou, semnând o mulțime de ordine executive care i-au asmuțit pe americani unul împotriva celuilalt.

Inversarea de către Biden a reglementării Mexico City a fost un atac dureros la adresa americanilor pro-viață, obligându-i să finanțeze furnizorii internaționali de avort cu banii lor de impozite. Anularea conductei Keystone XL promite să decimeze pe mulți dintre muncitorii din domeniul petrolier din această țară.

Și prin stoparea construcției zidului de frontieră și instituirea unui moratoriu de 100 de zile privind deportările, Biden a învrăjbit statele de frontieră cu guvernul federal, într-o perioadă în care statele din sud luptă pentru a proteja cetățenii americani și sănătatea lor financiară.

Unitatea nu înseamnă abandonarea priorităților politice, contracarează apărătorii lui Biden. Nu, este „mai mult o schimbare a culturii, nu renunțarea la planurile politice. . . Cele două părți vor purta încă bătălii puternice pe anumite teme, continuă argumentul, dar acestea ar trebui să fie mai degrabă dezbateri de bună credință, nu operațiuni de căutare și distrugere.“

Această definiție a unității nu este însă cu nimic mai bună: Biden și aliații săi nu vor dezbateri și nici nu posedă bunăvoință.

Dovada acesteia din urmă a permeat campania electorală din 2020, Biden repetând în mod regulat minciuna conform căreia președintele de atunci – Trump îi numea pe neonaziști și pe suprematiștii albi „oameni foarte buni“. Apoi, cu doar două săptămâni înainte de propria inaugurare, „Biden i-a caracterizat drept naziști pe senatorii republicani Josh Hawley din Missouri și Ted Cruz din Texas.

Iar prin abolirea Comisiei 1776 și anularea interdicției lui Trump privind „cursurile“ de teorie critică rasială, președintele Biden a dovedit în continuare rea-credință prin caracterizarea politicilor fostului președinte drept „dăunătoare“, „ofensatoare“ și „incorecte“.

Citește și Biden a aprobat deja 52 de ordine și măsuri executive în primele 20 de zile de mandat 

Țara noastră poate supraviețui lipsei de bunăvoință în politică, deoarece, cu excepția unei fracțiuni de extremiști, americanii își iubesc vecinii, indiferent de convingerea lor politică. Totuși, la ceea ce țara noastră nu poate face față este o reducere la tăcere a polemicii – fie că este realizată de puterile guvernamentale sau de puterile monopoliste aliniate clasei conducătoare.

Nevoia unei depline exprimări a ideilor concurente este atât de importantă pentru republica noastră, încât părinții fondatori au pus libertatea de exprimare, a presei și dreptul de a adresa petiții guvernului printre primele libertăți individuale din Bill of Rights. Dar ceea ce Constituția interzice guvernului să facă, face America corporativă în folosul democraților.

Mass-media corporativă se îndreaptă spre o cernere totalitaristă a punctelor de vedere prin distorsionarea știrilor și schimbarea sensului narațiuni. Ceea ce a început ca o simplă părtinire în prezentarea faptelor, a devenit însă un proiect de propagandă pură la momentul în care Trump a intrat în scenă, mai întâi prin poveștile de ani de zile pe tema complotului cu Rusia și apoi prin ajutorul oferit de Big Tech la îngroparea scandalului Hunter Biden.

Vechea mass-media s-a dovedit neputincioasă în a reduce la tăcere noile mijloace de informare în masă și pe cetățenii-reporteri. Și prin intermediul Twitter, Trump și alți politicieni conservatori au ocolit complet filtrul presei.

Dar apoi a venit epurarea. În primul rând, l-au anulat pe Trump, urmat de susținătorii săi importanți. Apoi a urmat închiderea aplicației Parler. La o scară mai mică, dar la nivel personal, cetățenii privați au avut parte de același lucru: dacă susțineți cauzele conservatoare, vă așteaptă ostracizarea și șomajul.

Citește și Listele negre și cenzura sunt atributele societăților represive. Nu le acceptați în America!

Reducerea la tăcere a disidenței va deveni mai acerbă doar, Big Tech și mass-media corporativă devenind tot mai  îndrăzneți după fiecare succes și în urma aparentei neputințe a Dreptei de a reacționa.

Și, într-adevăr, care ar fi reacția necesară? Provocări anti-monopol la adresa puterii monopoliste exercitate de Google și Amazon? Eliminarea imunității legale a Twitter și Facebook? Fără sprijinul administrației Biden, niciuna dintre aceste abordări nu are prea multe șanse de izbândă.

Cu toate acestea, anihilarea dezbaterii nu va schimba mințile oamenilor. Iar conservatorii nu vor capitula. Fie vor continua să vorbească în orice sferă publică vor putea, fie vor rămâne tăcuți în public, dar se vor grupa pentru a lucra, a se ruga, a învăța, a se juca și a trăi, liberi să-și exercite valorile tradiționale în enclavele lor.

Toate pancartele în formă de inimă promovând unitate nu pot schimba faptul că o republică nu poate supraviețui mult timp în acest fel.

Tribuna.US