Bucureștiul poate da un răspuns adecvat răspândirii globale a națiunii române

Bucureștiul poate da un răspuns adecvat răspândirii globale a națiunii române

Începând cu 1998, alături de câțiva vizionari ai Vechiului Exil românesc: Doru Novacovici (Franța), Ruxandra Popa, Sanda Budiș (Elveția), Nicolae Popa, Pr. Calciu,  Mircea Popescu (SUA), Vlad Cubreacov (din Basarabia exilată cu pământ cu tot) și cu suportul unor entuziaști din țară, majoritatea provenind de la Liga Studenților: Romeo Moțoiu, Viorel Badea, Mugur Vasiliu, Cristian Urse, Marius Bostan, Sandra Pralong, Ștefan Glăvan, Monica Zvirjinschi, Mihaela Crăciun, Marilena Rotaru, studenții de la Centrul Hurmizachi, Eugen Tomac, Diana Postică și Nicolae Todiraș,  în guvernările Ciorbea și Radu Vasile a fost demarat un proiect de organizare a unui Departament guvernamental pentru românii de pretutindeni (care s-a înființat nu ușor, dar repede, patronat și de Președintele României, Emil Constantinescu) și există până astăzi ca DRP) și apoi a unui Consiliu de reprezentare a românilor de pretutindeni (inclusiv din Basarabia, Bucovina și Sudul Dunării) în structurile statului român ca prim pas, cerându-se înființarea unei Circumscripții separate, cu nr. 43 Românii de Pretutindeni/Diaspora, pentru electorii care votau la misiunile diplomatice ale României.

A durat 10 ani (8-10 ani era defajazul în societatea noastră în epocă, adică rezistența la schimbare) până când printr-o OUG* nr.97/2008, Guvernul Tăriceanu să dea viața Circumscripției nr. 43 pentru Basarabia și Diaspora să devină realitate!

Astăzi, în anul 2021, constatăm că vreo 4,5 milioane de români trăiesc în Occident și constituie mari comunități în Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA…

În anul 2021 ne aflăm într-un moment de răscruce, în care clasa politică actuală, care se prezintă modernizată și cu experiențe dintre cele mai diverse și înaintate în societatea occidentală și cu aspirații înalte, trebuie să dea acum un răspuns adecvat răspândirii globale a națiunii române și elitei afirmate în această diasporă!

Un prim semnal și pas din partea Bucureștiului oficial ar fi acela al înființării circumscripțiilor electorale distincte,  pentru aceste țări unde trăiesc marile comunități românești, neuitând Basarabia și Bucovina care ar rămâne circumscripția  nr. 43, celelalte devenind circumscripția nr. 44 pentru românii din Spania și Portugalia, circumscripția nr. 45 pentru cei din Italia și Grecia, circumscripția nr. 46 pentru cei din Franța și Elveția, circumscripția nr. 47 pentru Germania, Austria, Danemarca și Suedia, circumscripția nr. 48 pentru cei din Marea Britanie și Irlanda, circumscripția nr. 49 pentru cei din Statele Unite ale Americii, circumscripția nr. 50 devenind pentru Diaspora din celelalte țări.

Norma de reprezentare ar fi aceeași ca pentru fiecare județ din țară/circumscripție electorală județeană!

Desigur, asta presupune și o recalibrare a numărului de parlamentari în fiecare județ, ca urmare a scăderii numărului populației și implicit rectificarea listelor electorale județene corelativ cu listele diasporei și Basarabiei.

Dacă pentru alte state ar mai putea apărea discuții și contestații legate de listele electorale și de numărul celor înregistrați  cu reședința permanentă într-un alt stat decât România, de exemplu, în cazul românilor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord toate aceste calcule sunt clare, indubitabile (ca urmare a înregistrărilor post Brexit) și ne indică 1.000.000 de români în UK, adică o  circumscripție electorală comparabilă cu Bucureștiul, Iașiul sau Clujul… care ar trebui să aibă o reprezentare corespunzătoare.

Pentru  celelalte state se va putea pleca de la evidențele alegerilor anterioare parlamentare și prezidențiale, date pe care le poate oferi cu generozitate chiar Autoritatea Electorală Permanentă ori centralizând cifrele publicate de Biroul Electoral al Circumscripției nr. 43, de BEC și de MAE.

Înființarea acestor noi circumscripții electorale cu nr. 44-50 pentru marile comunități românești din aceste state la fel ca pentru fiecare județ din țară nu implică modificarea Constituției, ci doar a Legii Electorale, modificare care poate fi făcuta și de Guvern prin OUG, fix ca in anul 2008*.

Cred cu tărie în viabilitatea acestui proiect inovator, tot așa precum am crezut din 1998 în reușita proiectului circumscripției nr. 43 – distincte, speciale pentru Basarabia și Diaspora!

AMIN!

*ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 27 august 2008, privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

(…)

“10. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10. – Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.” Sursă: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/96996

Antonie Popescu

COMMENTS

WORDPRESS: 0