HomeDreptul la viață

California: Democrații promovează liberalizarea sinuciderii asistate

California: Democrații promovează liberalizarea sinuciderii asistate

La cinci ani după ce o lege din California a permis medicilor să prescrie doze letale de medicamente persoanelor bolnave în fază terminală care doresc

La cinci ani după ce o lege din California a permis medicilor să prescrie doze letale de medicamente persoanelor bolnave în fază terminală care doresc să-și pună capăt vieții, o nouă legislație introdusă recent ar facilita alegerea acestei opțiuni de către cei aflați în ultima fază, informează YahooNews.

Proiectul de lege ar accelera procesul pentru pacienții ai căror medici certifică că sunt aproape de moarte și solicită spitalelor care nu permit doctorilor să participe la proces să ofere pacienților informații cu privire la lege, inclusiv alt centru medical unde pot obține asistență.

„Știm că mii de locuitori ai Californiei au putut beneficia de această lege, dar știm, de asemenea, că există, din păcate, prea multe obstacole datorită unor reglementări inutile, care împiedică pacienții pe moarte să beneficieze de ea“, a declarat Kim Callinan, director executiv al Compassion and Choices Action Network, o organizație națională nonprofit care sprijină legile privind sinuciderea asistată medical.

În primii 3 ani și jumătate de la emiterea legii, aproape 2.000 de californieni cu boli terminale au folosit California End of Life Option Act pentru a beneficia de rețete pentru doze letale, conform celor mai recente date disponibile, iar 1.283 dintre aceștia au ingerat medicamente pentru a-și grăbi moartea, în acea perioadă.

Mulți alți pacienți cu boli terminale nu au putut obține astfel de medicamente înainte de a surveni moartea, a spus Callinan.

Printre cei care au murit înainte de a putea finaliza cei 13 pași ai procesului se numără Chris Davis, un fotograf în vârstă de 29 de ani, asistent educațional în învățământul preșcolar, din Ontario, California, care a decedat în urma complicațiilor unui cancer al vezicii urinare în iunie 2019, potrivit soției sale, Amanda Villegas.

Ea a spus că soțul ei a cerut o rețetă pentru o doză letală, dar spitalul în care se afla i-a respins cererea, invocând nelămuriri cu privire la legalitatea practicii respective. Spitalul a afirmat că va trebui să treacă printr-un proces îndelungat pentru a obține asistență medicală din partea unei alte instituții.

Davis nu a mai avut suficient timp, a spus soția sa, adăugând că ultimele lui 10 zile au fost pline de suferință, în ciuda calmantelor pe care le-a primit.

„Simt că i s-a prelungit mult suferința“, a spus ea. „Cred că medicamentul [letal] ar fi redus o parte din suferință și cred că nu ar fi avut parte de atât de multă durere“.

Conform legii existente, pacienții trebuie să fie diagnosticați ca având mai puțin de șase luni de viața de trăit, trebuie evaluați de doi medici și determinați a avea capacitatea mentală necesară pentru a lua decizii în privința propriei îngrijiri medicale. Pacienții eligibili trebuie să efectueze două cereri verbale la cel puțin 15 zile distanță și o cerere în scris, semnată, datată și având ca martori doi adulți.

Noul proiect de lege ar anula perioada de așteptare de 15 zile, dacă un medic stabilește că pacientul nu va trăi suficient de mult pentru a finaliza procesul.

Perioada de așteptare a fost inclusă de către autorii proiectului de lege ca o concesie pentru unii parlamentari, spre a oferi protecții menite să împiedice pacienții de la a lua decizii necugetate pe baza condițiilor de moment. Pacienții trebuie să completeze, de asemenea, formulare care să dovedească eligibilitatea lor.

Medicii pot refuza să participe, iar unii au și făcut acest lucru după ce pacienții lor traversaseră deja o mare parte a procesului, a declarat sen. Susan Talamantes Eggman (D-Stockton), co-autoare a legii din 2016 și autoare a noului proiect de lege.

Datorită reglementărilor, un proces care ar putea fi finalizat în doar 17 zile poate dura uneori luni, împiedicând pacienții să obțină o rețetă înainte de a-și pierde cunoștința sau de a muri.

„Deși vrem să existe protecții, nu vrem ca acestea să servească drept bariere pentru persoanele care se califică să beneficieze de această lege“, a menționat Eggman cu privire la legea din 2016, adoptată după ce California Medical Assn. a renunțat să se mai opună.

Eggman a declarat recent, în cadrul unei conferințe de presă emoționante, că, în calitate de fost asistent social la sanatoriu, a avut de-a face cu mulți oameni pe moarte. Cei prezenți la conferința online includeau familia și prietenii unor persoane care au căutat să folosească legea pentru a-și pune capăt vieții mai devreme.

Proiectul de lege original a întâmpinat rezistență din partea unor lideri religioși și militanți pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, inclusiv Marilyn Golden.

Golden, analist politic pentru Disability Rights Education and Defense Fund, a declarat de curând că s-a opus și noului proiect de lege, menționând că parlamentarii din spatele legii inițiale au promovat perioada de așteptare de 15 zile drept o protecție împotriva abuzurilor.

Citește și Consilier COVID ales de Joe Biden: „Viața nu mai are rost după 75 de ani!”

„Dacă susținătorii proiectului consideră că aceste lucruri sunt dispoziții care oferă siguranță pacientului, de ce încearcă acum să le elimine?“ comentează Golden.

Ea a afirmat că perioada de așteptare nu ar trebui eliminată, deoarece unii oameni s-au răzgândit atunci când au avut mai mult timp la dispoziție pentru a analiza ideea de sinucidere, inclusiv pacienți cu cancer care au supraviețuit bolii și au ajuns să ducă vieți împlinitoare.

„Nu este necesar să fie cineva de față când se administrează medicamentele letale“, a spus Golden, „așa că nimeni nu știe dacă persoana s-a răzgândit și a fost o constrângere în cele din urmă“.

Eggman a replicat că evidențele programului din California arătau că multe dintre obiecțiile ridicate de oponenți erau nefondate.

„Oamenii ridicau o mulțime de semne de întrebare cu privire la faptul că se va abuza de proiectul de lege, că vom ucide de fapt persoanele în vârstă, că vom încerca să scăpăm de persoanele cu dizabilități“, a detaliat Eggman. „Exista multă frică, așa că am adăugat o mulțime de protecții“.

Ea a afirmat că un astfel de abuz nu a avut loc, așa că se simte justificată în elaborarea unui nou proiect de lege care ar renunța la perioada de așteptare de 15 zile pentru cei ai căror medici consideră că nu ar supraviețui suficient pentru un proces îndelungat. Eggman a menționat că va fi în continuare nevoie de semnătura a doi medici pentru eliberarea unei rețete.

Măsura ei legislativă, SB 380, ar impune, de asemenea, ca instituțiile medicale care nu participă la program să ofere pacienților informații cu privire la lege. Proiectul de lege ar elimina și data finală pentru legea existentă – 2026.

Oregon a renunțat la perioada de așteptare de 15 zile în 2019, pentru a răspunde îngrijorărilor că unii pacienți ar avea parte de un deces cu multă suferință în timp ce așteaptă aprobarea. Washingtonul și New Mexico au în vedere, de asemenea, elaborarea unei legislații pentru a reduce perioadele de așteptare ale pacienților.

Un studiu din 2018 realizat de Kaiser Permanente Southern California a examinat 379 de pacienți care au cerut informații despre procesul de sinucidere asistată în primul an în care legea a intrat în vigoare în California și a constatat că 125 – aproximativ 33% – au murit mai târziu sau au fost prea bolnavi pentru a continua, 61 nu se calificau, iar 176 au fost considerați eligibili și au făcut prima solicitare orală către un medic curant.

Studiul a constatat că 39 dintre pacienții care au făcut cererea verbală pentru o rețetă de acest gen au murit înainte de a putea primi doza letală, șapte erau prea bolnavi pentru a finaliza procesul și 10 s-au răzgândit.

„Multe dintre retrageri, la fiecare etapă a procesului… au fost cauzate de deces sau de faptul că starea de sănătate a pacienților se deteriorase prea mult“, afirma studiul, care a fost publicat în Journal of the American Medical Assn.

Studiul menționa că 74% dintre cei care au solicitat o rețetă letală aveau cancer, iar cele mai frecvente două motive ale solicitării erau că pacienții nu doreau să sufere și că nu mai puteau participa la activități care le făcea viața plăcută.

„Nu le permitem să obțină liniștea sufletească care apare atunci când primesc rețeta, ci îi obligăm să continue să sufere și au parte de o moarte agonizantă, în loc să beneficieze de autonomia și compasiunea pe care le oferă această lege“, a spus Callinan.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0