Un adolescent răpit își spune povestea
Trei soldați ruși au pătruns cu forța și înarmați în casa lui Vladyslav Rudenko în octombrie 2022. El avea doar 16 ani. Un articol Christianity Today.
„Împachetează-ți hainele și obiectele personale”, i-au spus. Nu i s-a permis să-i lase un bilet mamei sale. Niciun telefon către rude. Niciun indiciu despre destinația sa. Moscova a ocupat orașul Kherson din Ucraina, orașul natal al lui Rudenko, la o săptămână după invazia pe scară largă din februarie 2022. Soldații au reținut sute de persoane și au torturat zeci de oameni în oraș. Apoi, autoritățile ruse au început să vizeze copiii.
Ofițerii i-au ordonat lui Vladyslav să urce într-unul dintre cele 17 autobuze pline cu copii ucraineni. Au pornit la drum. Când autobuzul a ajuns în Crimeea, peninsula sudică anexată ilegal de ruși în 2014, oficialii de frontieră au ștampilat documentele lui Vladyslav. El s-a uitat la ștampile. Era trecută data intrării. Nu era trecută data ieșirii.
Atunci a înțeles ce se întâmplă.
„În acel moment am înțeles că s-ar putea să nu ne mai întoarcem niciodată”, a declarat Rudenko pentru Christianity Today.
Conform unor rapoarte ucrainene și internaționale, Rusia a răpit aproximativ 35.000 de copii din Ucraina – acest număr include copii orfani, copii cu părinți sau tutori, mulți dintre ei fiind supuși reeducării și schimbării identității.
Pe de altă parte, autoritățile și oficiali ruși au declarat că ar exista până la 744.000 de copii ucraineni în Rusia, însă această cifră include și copii care au fost mutați împreună cu familiile lor și nu este verificată sau acceptată de Ucraina, fiind considerată neclară și nesusținută prin dovezi independente .
Moscova insistă însă că nu este vorba de răpiri, ci de eforturi umanitare, oferind copiilor o pauză de la război. Unii ar fi plecat în tabere de vară, dar nu s-au mai întors la părinții lor în toamnă. Familiile ruse au adoptat ilegal unii dintre copii.
Alții par să trăiască în centre de reeducare. Laboratorul de Cercetare Umanitară de la Yale a identificat peste 8.400 de copii care trăiesc în cel puțin 57 de locații răspândite pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în Rusia și Belarus. Unii copii se află în centre de instruire militară rusești sau, mai rău, luptă împotriva propriei țări, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington.
Creștinii participă la eforturile de a-i aduce pe copii acasă, a spus Mykola Kuleba, creștin evanghelic și fondator al organizației Save Ukraine. Organizația sa umanitară cu sediul la Kiev beneficiază de un sprijin larg, dar creștinii joacă un rol semnificativ, a remarcat el.
Kuleba este atent să nu dezvăluie detaliile logistice ale „căii ferate subterane” a organizației sale, dar a spus că este un proces laborios și costisitor. Save Ukraine a salvat până acum peste 600 de copii, aproximativ jumătate din numărul total de copii care au fost repatriați în Ucraina.
Vladyslav Rudenko a fost unul dintre ei.
În luna mai, el și mama sa, Tetiana Bodak, s-au alăturat lui Kuleba la Washington, D.C, unde s-au întâlnit cu legislatori americani. Curtea Penală Internațională a declarat că răpirile de copii din Rusia ar trebui considerate crime de război. Mulți îi îndeamnă pe oficialii americani să facă din returnarea copiilor răpiți în timpul războiului o condiție ne negociabilă a oricărui acord de încetare a focului, iar Kuleba și Vladyslav s-au aflat acolo pentru a le reaminti legislatorilor să nu uite de copii.
Viața în lagărele rusești
Vladyslav era nerăbdător să-și spună povestea oricui era dispus să-l asculte. Autobuzele l-au dus într-un lagăr din Crimeea numit Druzhba, a spus el. Ofițerii ruși le-au spus noilor sosiți să arunce orice obiect care promova identitatea ucraineană. Vladyslav și-a amintit de o adolescentă care a sfidat ordinele și a purtat un tricou cu inscripția „Glorie Ucrainei”. Un ofițer militar i-a tăiat tricoul.
Rutina zilnică includea adunări matinale în jurul stâlpului cu steagul rus. Vladyslav a spus că erau difuzate videoclipuri de propagandă rusă și se țineau lecții despre importanța Moscovei pe scena mondială și despre faptul că Ucraina urma să devină în curând parte a Rusiei, precum și despre modul în care identitatea lor ucraineană fusese „îmbunătățită” la cea rusă.
Doza zilnică de propagandă i-a convins pe unii copii ucraineni că familiile lor nu-i mai doreau, a spus adolescentul. Au spus că nu vor să se întoarcă acasă.
Vladyslav a refuzat să îmbrățișeze identitatea rusă. Într-o zi, la apus, s-a furișat afară, evitând cu grijă gardienii taberei, și a dat jos steagul rus.
„Pentru tot ce a făcut Rusia mamei mele, familiei mele și mie”, a declarat el pentru CT, „l-am luat și l-am pus-o acolo, împreună cu lenjeria mea intimă”.
Soldații l-au pus în izolare timp de șapte zile, a spus el. Era o cameră mică, cu o fereastră mică. I-au dat pastile despre care au spus că îl vor „calma”. Vladyslav le-a aruncat în toaletă.
În primăvară, autoritățile l-au transferat la o academie militară. El și 800 de băieți ucraineni au învățat să mânuiască arme și să opereze drone și tancuri. Ofițerii au încercat să-i transforme în soldați ruși.
Înainte ca Vladyslav să poată fi trimis pe câmpul de luptă, mama lui a început să colaboreze cu organizația Save Ukraine. Au elaborat un plan de salvare care a implicat o mulțime de documente (solicitate de autoritățile ruse pentru a dovedi drepturile părintești) și mii de kilometri parcurși.
Vladyslav se afla la doar 60 de mile de casă, dar o călătorie directă ar fi necesitat traversarea unor zone de război și a unor coridoare de securitate dificile. În schimb, Bodak a făcut o călătorie circulară peste granița de est a Ucrainei în Polonia, apoi spre nord în Belarus, prin Rusia și spre sud-vest în Lazurne, în Ucraina ocupată.
Când mama lui Vladyslav a ajuns la tabăra militară, autoritățile ruse au interogat-o timp de trei zile și au amenințat-o cu 25 de ani de închisoare.
Anastasia Dovbnia, coordonatorul de relații internaționale al organizației Save Ukraine, a declarat că ofițerii ruși le-au cerut mamei și fiului să declare într-un interviu înregistrat că susțin ocupația Rusiei și că se tem să se întoarcă în Ucraina – minciuni pe care le-au inventat pentru a-și asigura libertatea.
„Ei încă folosesc fragmente din acest interviu și le difuzează peste tot pentru a promova această poveste falsă despre salvarea acestor copii”, a spus Dovbnia.
Înapoi în Ucraina
Vladyslav și mama lui au ajuns acasă la Herson în mai 2023, la șapte luni după ce Vladyslav a fost răpit și la șase luni după ce forțele ucrainene au recucerit orașul din mâinile rușilor.
Vladyslav este bucuros că s-a întors acasă, dar este îngrijorat de soarta celor pe care i-a lăsat în urmă, inclusiv a prietenilor pe care și i-a făcut în tabăra militară și care ar putea fi deja pe câmpul de luptă.
Dovbnia a spus că unii dintre ei ar fi mers de bunăvoie, din cauza îndoctrinării îndelungate. „Când ești copil și ți se spune că ești orfan, că familia ta te-a abandonat și că țara ta natală te-a abandonat, ești foarte predispus să ai încredere în oricine îți oferă ajutor”, a adăugat ea.
În timpul celei de-a doua runde de negocieri pentru încetarea focului, la începutul lunii iunie, delegația Ucrainei a înmânat Moscovei o listă cu 339 de copii răpiți pe care Ucraina dorește să îi vadă imediat înapoi – un procent mic din total, dar un număr realizabil pe termen scurt. Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru întoarcerea copiilor ucraineni.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că este deschis la o a treia rundă de negocieri după ce Moscova și Kievul vor finaliza schimbul de prizonieri săptămâna viitoare, dar nu s-a angajat public să onoreze cererea Ucrainei. Între timp, Moscova are în plan să continue deportarea copiilor ucraineni în „tabere de vară” în lunile următoare.
Foto: Save Ukraine / Facebook
COMMENTS