La împlinirea unui sfert de secol de la tragica zi de 11 septembrie 2001, când atacurile teroriste asupra Statelor Unite au zguduit America și întreaga lume, președintele României, Nicușor Dan, a ales să marcheze momentul printr-un articol de opinie adresat publicului american și publicat în prestigioasa publicație The Washington Times.

Sub titlul sugestiv „Când toți românii au fost americani pentru o zi”, președintele României evocă nu numai durerea și indignarea provocate de atentatele care au curmat mii de vieți nevinovate, ci și extraordinara solidaritate internațională născută în acele clipe dramatice. Pentru români, subliniază Nicușor Dan, 11 septembrie a reprezentat și momentul unei conștientizări profunde: atacul împotriva Americii a fost un atac împotriva valorilor fundamentale ale lumii libere — libertatea, democrația și demnitatea umană.

Articolul capătă o semnificație aparte pentru comunitatea românească din Statele Unite. Președintele amintește contribuția și sacrificiile militarilor români care au luptat alături de camarazii lor americani, reafirmând totodată caracterul special al relației dintre România și Statele Unite și angajamentul țării noastre față de parteneriatul strategic româno-american.

La 25 de ani de la acea zi pe care istoria nu o va putea uita, Tribuna Românească prezintă cititorilor săi, în traducere în limba română, articolul semnat de președintele Nicușor Dan — un text despre memorie și sacrificiu, despre solidaritate și, mai presus de toate, despre libertatea care îi unește pe români și americani.

Când toți românii au fost americani pentru o zi

O legătură de nezdruncinat, o dragoste comună pentru libertate

În urmă cu douăzeci și cinci de ani, într-o dimineață senină de septembrie, teroarea a lovit New Yorkul, Washingtonul și câmpiile Pennsylvaniei.

O zi care părea ca oricare alta a devenit un reper istoric. A fost o zi a tragediei, a doliului și a comemorării în Statele Unite și în toate colțurile lumii. În același timp, a fost o zi a solidarității, a acțiunii și a reafirmării valorilor pe care cu toții le prețuim și le împărtășim.

La 11 septembrie, întreaga lume, zguduită de uciderea atâtor oameni nevinovați, a fost martora unei națiuni care s-a ridicat din tragedie cu o vigoare și o forță reînnoite. Oră după oră, în zilele și nopțile care au urmat, valorile fundamentale ale caracterului american s-au manifestat prin nenumărate acte de eroism, generozitate, ingeniozitate și spirit de conducere.

Atacurile lașe au avut drept scop demoralizarea și umilirea. În schimb, ele au arătat întregii lumi că sufletul unei națiuni — curajos, vizionar și plin de compasiune — era la fel de viu și de puternic ca la Saratoga, Gettysburg sau Omaha.

Acea dată istorică a avut și o semnificație personală. La fel ca mulți dintre compatrioții mei români, încă simt — chiar și după 25 de ani — oroarea, revolta și indignarea pe care le-am trăit cu toții în fața acestor atrocități. Îmi amintesc momentul în care am înțeles că atacurile nu erau îndreptate doar împotriva unei țări, ci împotriva valorilor care unesc toate societățile libere.

În urma atentatelor de la 11 septembrie, s-a întâmplat un lucru remarcabil. Omenirea a înțeles că durerea unei națiuni poate deveni durerea tuturor națiunilor. În acea zi fatidică, oamenii liberi de pretutindeni au fost alături de America. Într-un sens cât se poate de real, toți românii au fost americani pentru o zi.

Acest sentiment a avut consecințe profunde. Atacurile au spulberat iluzia că granițele sau distanța ar putea garanta securitatea. Dacă terorismul putea lovi inima financiară și culturală a celei mai importante democrații a lumii, atunci putea lovi oriunde.

Lecția a fost dură și limpede: un atac împotriva unuia putea deveni un atac împotriva tuturor.

Sunt mândru că noi, românii, am înțeles imediat această lecție și că, de atunci, am acționat cu hotărâre în spiritul ei. Atunci când America și-a chemat aliații și partenerii să se alăture luptei împotriva terorismului, România a răspuns. Soldații, aviatorii, marinarii, ofițerii de informații și diplomații noștri au stat — și continuă să stea — umăr la umăr cu omologii lor americani în lupta pentru apărarea valorilor noastre comune, a modului nostru de viață și a idealurilor pe care se întemeiază civilizația noastră.

Începând din 2002, România a devenit un participant activ la eforturile coaliției în mai multe teatre de operațiuni și misiuni importante. Mii de militari români au servit cu curaj și demnitate — iar mulți au plătit un preț greu. Unii nu s-au mai întors niciodată acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre.

Sprijinul României nu a izvorât doar din obligațiile asumate în cadrul alianței, ci și din convingere. Știm din propria noastră istorie că libertatea este prețioasă și fragilă. Știm că societățile democratice trebuie să rămână unite atunci când sunt amenințate.

Mesajul meu către America și către președintele Trump începe și se încheie întotdeauna astfel: România este mândră să fie un aliat statornic al Statelor Unite. Românii recunosc faptul că relația noastră are o semnificație aparte, înrădăcinată în istorie și în experiențele pe care le împărtășim.

Onorăm Statele Unite pentru rolul lor decisiv în încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru poziția de lider pe care au avut-o de-a lungul luptei de decenii pentru ridicarea Cortinei de Fier, care a divizat continentul nostru timp de generații.

Acest rol de lider continuă și astăzi, prin convingerea președintelui Trump că pacea în Europa se bazează pe angajamente mai ferme din partea aliaților și pe o împărțire mai echitabilă a poverii.

Legătura specială dintre țările noastre dăinuie. Fie că este vorba despre sprijinirea misiunilor alianței sau despre aprofundarea cooperării în domeniile apărării, energiei și tehnologiei, România este ferm hotărâtă să consolideze și să extindă parteneriatul strategic cu Statele Unite.

La începutul acestui an, ne-am demonstrat încă o dată acest angajament prin facilitarea rapidă și publică, prin intermediul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, a cerințelor operaționale americane pentru Operațiunea „Epic Fury”, subliniind astfel hotărârea noastră de a fi alături de Statele Unite atunci când securitatea colectivă impune acțiune.

În 2026, marcăm 250 de ani de când un grup restrâns de oameni, la Philadelphia, și-au așternut semnăturile sub afirmația că libertatea îi aparține de drept fiecărei ființe umane. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, acestei afirmații i s-a răspuns cu foc. Turnurile Gemene s-au prăbușit; cuvintele, nu.

Libertatea nu este abandonată în vremuri de cumpănă. Atunci își dezvăluie adevărata forță. Pusă la încercare de adversitate, ea nu poate fi învinsă prin teroare, ci nu poate decât să devină mai puternică.

Numai acționând în solidaritate, cu vigilență și hotărâre, putem garanta că promisiunile luminoase și universale făcute de Părinții Fondatori cu secole în urmă rămân la îndemâna tuturor — asemenea unei zile senine de septembrie la New York, pe care nicio violență nu o poate cufunda vreodată în întuneric.