Cazul de avort Roe a distrus, probabil definitiv, multe instituții sociale

Odată cu vestea că, probabil, Curtea Supremă a Statelor Unite va anula decizia Roe vs Wade, dezbaterile s-au concentrat în mare parte pe aspectele morale, dorința femeilor de a nu duce sarcina până la termen și constituționalitatea hotărârii inițiale a Curții.

Însă actuala discuție oferă, de asemenea, șansa de a evalua modul în care liberalizarea normelor privind avortul din 1969 până în 1973 a declanșat schimbări sociale profunde, pe termen lung, în America și dacă decizia Instanței va inversa aceste schimbări, analizează John R. Lott Jr. într-un articol The Federalist.

Un fapt adesea prost înțeles: Legalizarea avortului nu a început cu Roe, și nici măcar cu cele cinci state care au liberalizat legile de avort în 1969 și 1970. Înainte de Roe, femeile puteau face avort atunci când viața sau sănătatea lor era pusă în pericol. Chiar și în unele state conservatoare, cum ar fi Kansas, medicii aveau interpretări foarte liberale cu privire la ceea ce constituia un pericol pentru mamă.

Cu toate acestea, Roe a crescut substanțial numărul de avorturi, ajungându-se la mai mult decât dublul cifrei nașterilor în cei cinci ani din 1972 până în 1977. Dar în același timp au avut loc și multe alte schimbări, printre care: o creștere bruscă a cifrei celor ce practicau sexul premarital; o creștere bruscă a numărului de copii născuți în afara căsătoriei; o scădere a numărului de copii dați spre adopție; și un declin al căsătoriilor după ce femeia rămânea însărcinată.

Multe dintre aceste schimbări pot părea contradictorii. De exemplu, de ce ar crește atât numărul de avorturi, cât și cel al nașterilor în afara căsătoriei? Dacă au apărut mai mulți copii ilegitimi, de ce a scăzut cifra celor disponibili pentru adopție? Cu toate acestea, dacă analizăm mai îndeaproape, aceste schimbări fac sens.

Citește și OPINIE | Este timpul să revitalizăm „Cultura vieții“ în America

Încurajarea sexului premarital

O parte a răspunsului la prima enigmă o găsim în atitudinea față de sexul premarital. Luând în calcul posibilitatea avortului ca soluție de rezervă, femeile și bărbații au devenit mai puțin atenți la utilizarea contraceptivelor și mai predispuși la a face sex premarital.

A crescut numărul de sarcini neplanificate. Însă legalizarea avortului nu a însemnat că fiecare sarcină neplanificată a sfârșit printr-un avort. În definitiv, doar pentru că avortul este legal nu înseamnă și că decizia este una ușor de luat.

Studiile academice au constatat că legalizarea avortului, prin încurajarea sexului premarital, a crescut numărul de nașteri neplanificate, depășind chiar declinul cauzat de cifra celor terminate prin avort.

Începând cu prima parte a anilor 1970, după Roe, numărul de copii născuți în afara căsătoriei a crescut dramatic până la sfârșitul anilor 1980. De la o medie de 5% din totalul nașterilor în perioada 1965-1969, a urcat la peste 16%, două decenii mai târziu (1985-1989). În cazul americanilor de culoare, procentul a crescut de la 35% la 62%.

Deși această creștere nu a fost cauzată în totalitate doar de liberalizarea regulilor privind avortul, respectivul element a reprezentat un factor-cheie.

Căsătorii forțate

Odată cu legalizarea avortului și apariția posibilității ca femeia să scape de o sarcină neplanificată, un bărbat s-ar putea aștepta ca partenera sa să facă avort dacă o relație sexuală are ca rezultat o astfel de sarcină. Dar ce se întâmplă dacă femeia refuză – să zicem că se opune din motive morale sau poate a crezut că ar putea face avort, dar, după ce a rămas însărcinată, decide că nu e capabilă de așa ceva?

Simțindu-se păcăliți să devină tată cu forța, mulți bărbați probabil vor renunța cu totul la relație, cu raționamentul: „Nu mi-am dorit niciodată un copil. Este alegerea ei, așa că nu are decât să crească singură copilul“.

Așteptările societății față de bărbații aflați în această poziție s-au schimbat dramatic în ultimele cinci decenii. Dovezile arată că ușurarea accesului la avort a pus capăt, în mare parte, căsătoriilor sub presiune, în care bărbații se simțeau obligați să se căsătorească cu femeile rămase însărcinate.

Citește și 12 adevăruri pro-viață pentru a contracara orice mit privind avortul

Familii monoparentale

Ce s-a întâmplat cu acești copii ai unor tați ce nu doreau să se implice? Adesea, mamele își cresc singure copiii. Chiar dacă avortul a dus la creșterea numărului de nașteri în afara căsătoriei, a redus dramatic cifra adopțiilor de copii americani de către familii biparentale.

Înainte de Roe, când avortul era mult mai dificil de obținut, femeile care ar fi ales un avort, dar nu reușeau, se îndreptau spre adopție ca soluție de rezervă. După crearea precedentului Roe, femeile care refuzau avortul erau acele femei care doreau să păstreze copilul.

Dar toate aceste schimbări – creșterea numărului de copii născuți în afara căsătoriei, scăderea ratelor de adopție și dispariția căsătoriilor forțate – au însemnat mai multe familii monoparentale.

Datorită serviciului și altor activități ce le solicită timpul, părinții singuri au tendința de a acorda mai puțină atenție copiilor lor decât cuplurile căsătorite, indiferent cât de doriți ar fi acei copii. La urma urmei, este dificil pentru o singură persoană să petreacă atât de mult timp cu un copil cât o pot face două persoane.

Încă de la începutul dezbaterii pe tema avortului, inclusiv în cazul Roe, cei care sunt în favoarea avortului au subliniat costurile sociale ale copiilor „nedoriți“, care nu vor beneficia de aceeași atenție și îngrijire ca cei „doriți“.

Dar se ignoră adesea alt aspect. E adevărat că avortul poate elimina copiii „nedoriți“, însă contribuie la creșterea numărului de nașteri în afara căsătoriei și la creșterea numărului de familii monoparentale. Din păcate, consecințele sociale ale ilegitimității au fost mai pregnante.

Copiii născuți după liberalizarea normelor privind avortul s-au confruntat cu mai multe probleme, începând de la dificultăți sporite la școală până la comiterea unui număr mai mare de infracțiuni. Cei mai vulnerabili din societate, americanii de culoare din clasele de jos, au fost cei mai afectați de aceste schimbări.

Indiferent cine câștigă alegerile sau cine controlează Curtea Supremă, este puțin probabil ca avortul să fie scos în afara legii, așa cum nu era ilegal nici înainte ca instanța să anunțe decizia Roe în 1973.

Din nefericire, Roe a distrus multe instituții sociale, ca de exemplu presiunile sociale ce determinau bărbații să se căsătorească cu femeia rămasă gravidă, și există slabe șanse ca acestea să reînvie. Nici incidența sexului premarital nu va scădea la nivelul la care era înainte de Roe.

Legalizarea avortului a ușurat, fără îndoială, viața multora, dar, la fel ca sexul în sine, a adus totodată multe consecințe nedorite.

Traducere și adaptare
Tribuna.US