La începutul investigației demarate în cazul Familiei Furdui din Germania, Tribuna Românească a plecat de la premisa bunei-credințe a autorităților di
La începutul investigației demarate în cazul Familiei Furdui din Germania, Tribuna Românească a plecat de la premisa bunei-credințe a autorităților din Walsrode și în mod special a doamnei Sina Böhling, Șefa Jugendamt Heidekreis, oficialul responsabil de angajații Jugendamt care au intervenit în separarea celor 7 copii de părinții lor și unii de alții. Așteptarea ne-a fost rapid infirmată.
-
Oficialii Jugendamt Heidekreis se prefac că nu știu limba engleză
-
Sina Böhling nu-și asumă responsabilitatea pentru abuzurile angajaților din subordinea sa
-
Mușamalizare fără precedent în Walsrode
PARTEA I – EXCLUSIV | Cazul Furdui: Prizonierii Jugendamt (I)
Tribuna Românească nu este la prima investigație într-un asemenea caz de abuzuri împotriva unei familii căzute victimă sistemului de protecție a copilului. Vă aducem aminte de Barnevernet versus familia Bodnariu în Norvegia. Abuzurile comise de Jugendamtul Germaniei sunt abuzurile comise de Barnevernetul Norvegiei – la șase ani distanță – aceleași abuzuri pentru care Norvegia a fost condamnată de peste 20 de ori de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Tribuna Românească a solicitat interviuri cu autoritățile locale
În efortul nostru jurnalistic de a înțelege mai bine situația din perspectiva autorităților locale, pe 25 ianuarie 2022, Tribuna a trimis o solicitare de interviu in persona autorităților locale:
- Helma Spöring – Primarul orașului Walsrode;
- Oliver Schulze – Consilier Principal al Districtului Heidekreis;
- Sina Böhling – Șefa Jugendamt din Districtul Heidekreis;
- Poliției din Walsrode,
- directorilor școlilor unde învață copiii Furdui
- și celor doi jurnaliști locali care au scris despre cazul Furdui.
Refuzul unui interviu și mai ales al unuia în persoană, în Walsrode, a fost prompt, urmat de redirecționarea către doamna Sina Böhling, care astfel devine unica autoritate căreia i-a fost atribuită răspunderea publică în cazul Furdui. Doamna Böhling a fost singura care – cel puțin parțial – a acordat considerație solicitării noastre pentru un interviu.
Atât în PARTEA I, II, cât și în PARTEA III a acestei investigații apar constant trei locații geografice: Walsrode, Bad Fallingbostel și Heidekreis; logica lor în ecuația cazului este simplă:
a) Walsrode este orașul de reședință al familiei Furdui și locația judecătoriei responsabile de caz;
b) Bad Fallingbostel este capitala Districtului Heidekreis, orașul unde se află agenția Jugendamt locală;
c) Heidekreis este un district din Saxonia Inferioară din care fac parte cele două orașe.
Reamintim, cazul Furdui este despre 7 copii, cu vârsta între 1 și 16 ani, care în aprilie 2021 au fost preluați fără preaviz de Jugendamt Bad Fallingbostel, separați apoi unii de alții și plasați în cămine de copii periculoase pentru siguranța lor – o dramă care trenează de zece luni.
Șicane lingvistice lipsite de profesionalism
Solicitările publicației Tribuna Românească din Chicago pentru interviuri au fost transmise în limba engleză, din rațiuni simple de înțeles. Răspunsurile au parvenit în limba germană, un detaliu relativ neimportant, deși comunicarea s-a purtat în engleză-germană tot timpul.
Având în vedere că doamna Böhling și-a arătat disponibilitatea pentru un interviu în scris prin intermediul biroului de presă al Heidekreis, Tribuna Românească i-a transmis imediat o listă de întrebări privind cazul Furdui, în limba engleză.
Pregătindu-ne să prezentăm cât mai repede punctul de vedere al oficialilor Jugendamt Heidekreis comunității româno-americane din Statele Unite (și nu numai) care s-a mobilizat în numeroase proteste pentru susținerea familiei Furdui, biroul doamnei Böhling a găsit de cuviință să apeleze la șicane lingvistice – „Pentru a putea răspunde la întrebările dumneavoastră, vă rog să le trimiteți în limba germană”, a fost răspunsul venit după câteva zile. Nu am întârziat și am transmis întrebările în limba germană a doua zi.
Este posibil, totuși, ca la Jugendamt Heidekreis să nu se găsească nici măcar un angajat care să stăpânească bine limba engleză, mai ales când agenția este implicată într-un caz internațional atât de sensibil? Sau să fie o tergiversare, un element nelipsit din practicile Jugendamt?
Șefa Jungendamt nu-și asumă responsabilitatea pentru abuzurile instituției pe care o conduce
Tribuna i-a transmis doamnei Böhling o serie de întrebări privind experiența ei în domeniul asistenței sociale, ce a realizat ca șef al Jugendamt, solicitându-i puncte de vedere în cazul familiei Furdui.
1. Cine este Sina Böhling.
Doamna Böhling are 36 de ani și ocupă poziția de lider al Jugendamt din 2019, fiind cea mai tânără șefă de departament din administrația districtuală, având 33 de ani la momentul numirii. Böhling lucrează pentru Heidekreis din 2010, inițial ca asistent social raional în cadrul Serviciului Social General (ASD), apoi în 2013 a trecut la planificarea bunăstării tinerilor.
Originară din Neuenkirchen, doamna Böhling a studiat la Oldenburg, Osnabrück și Hamburg, obținând o diplomă de master în asistență socială. Printre atribuțiile funcției pe care o ocupă menționăm: managementul responsabil al departamentului de 125 de angajați și șase departamente; control inovativ al planificării strategice și operaționale a bunăstării copiilor și tinerilor; dezvoltarea bunăstării copiilor și tinerilor din Heidekreis pe baza aspectelor economice și profesionale; cunoștințe extinse în domeniul protecției copilului; un simț puternic de responsabilitate; abilități de luare a deciziilor și de conducere.
Am vrut să o cunoaștem pe doamna Böhling și să înțelegem care este expertiza domniei sale pentru a ocupa această funcție, dar următoarea linie de întrebări s-a lovit de un răspuns, am spune, ridicol.
2. Înainte de a deveni șefa Jugendamt Heidekreis, ați lucrat ca asistent social. Pentru a înțelege mai bine experiența dumneavoastră în domeniu, în câte cazuri de asistență socială ați lucrat?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
3. De câte ori ați intervenit să preluați copiii din familiile lor?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
4. Care era starea agenției în momentul în care ați preluat-o și care este starea ei în prezent?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
5. Care sunt cele mai notabile realizări ale dumneavoastră în dezvoltarea Jugendamt Heidekreis?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
6. Doamnă Böhling, aveți 125 de subordonați. Ce măsuri ați luat pentru a vă asigura că angajații respectă procedurile agenției, legile germane și internaționale?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
7. Câți angajați ai Jugendamt ați admonestat, penalizat sau concediat pentru încălcarea procedurilor agenției, a legilor germane și internaționale?
Sina Böhling: Nu pot răspunde despre activitatea mea din motive de protecție a datelor personale.
Trebuie să recunoaștem că am fost surprinși de lipsa acută de transparență de care dă dovadă doamna Böhling și Jugendamt în exercițiul funcției publice, în slujba cetățenilor germani și mai ales cu deținerea unei puteri imense asupra familiilor și copiilor din Heidekreis. Activitatea domniei sale ar trebui să fie asumată public, un factor profesional de încredere pentru cetățenii din Districtul Heidekreis și de o importanță majoră în gestionarea unui caz deosebit de dramatic. În schimb, biroul doamnei Böhling inventează diverse protecții ale datelor personale.
8. Câte cazuri au fost deschise în mandatul dumneavoastră și câți copii au fost luați din familiile lor? Câți copii dintre aceștia au fost returnați la familiile lor?
Sina Böhling: Nu pot răspunde la această întrebare fără să încalc regulile de protecție a datelor personale.
Următoarea linie de întrebări, cea mai importantă, este despre cazul familiei Furdui și acțiunile Jugendamt Bad Fallingbostel.
Doamna Böhling refuză cu obstinență să răspundă la întrebări, invocând confidențialitatea datelor, procesul juridic aflat în desfășurare, protejarea copiilor, în același timp în care biroul ei pune la dispoziție informații confidențiale din dosar presei locale și anume ziarului Walsroder Zeitung, după cum reiese din declarațiile jurnalistului Rolf Hillmann într-un articol din 7 ianuarie 2022: „…cu toate acestea, dosarele aflate în instanță, dintre care unele sunt la dispoziția WZ și în care experții procedurali sunt chemați să-și spună părerea, vorbesc o cu totul altă limbă. Pe scurt, și fără a intra în detalii, se spune că există rapoarte consistente de la cei șase copii mai mari despre pedepse corporale repetate pe o perioadă lungă de timp” (Sursa: https://www.wz-net.de/lokales/jugendamt-vermutet-kindeswohlgefhrdung_10_112116458-21-.html).
Dacă vrea, legal, doamna Sina Böhling și angajații Jugendamt pot pune capăt astăzi dramei familiei Furdui prin convocarea instanței și renunțarea la orice acuzație împotriva lor sau printr-o evaluare psihologică profesionistă și corectă.
9. Doamnă Böhling, considerați că Jugendamt nu a făcut abuzuri în acest caz?
10. Ce acțiuni ați luat pentru a investiga acțiunile angajaților dumneavoastră în urma acuzațiilor precum lipsa unei anchete sociale amănunțite premergătoare intervenției, lipsa comunicării cu părinții, separarea copiilor de părinți și între ei, lipsa documentelor în limba română, lipsa documentelor necesare pentru pregătirea apărării familiei, tergiversarea procedurilor, întârzierea fără motiv a evaluării psihologice a familiei, condițiile periculoase în care au fost plasați copiii în cămine, ignorarea dorinței copiilor de a fi lăsați acasă?
11. De câte ori s-au întâlnit angajații Jugendamt cu familia pentru a-i cunoaște și pentru a găsi o soluție împreună?
12. A ținut cont Jugendamt de diferențele culturale ale familiei Furdui atunci când a intervenit? Ce măsuri a luat Jugendamt pentru a integra familia Furdui în cultura germană?
13. Doamnă Böhling, ați investigat personal condițiile în care sunt plasați copiii Furdui?
14. De Crăciun, familia Furdui a primit o felicitare din partea Jugendamt. Considerați acest lucru a fi unul profesional, necesar, având în vedere situația presantă în care este familia sau ați spune mai degrabă că este o insultă?
Sina Böhling: Din motive de protecție a datelor, nu pot da un răspuns în cazurile individuale.
15. Doamnă Böhling, cu tot respectul, aveți copii? Dacă da, ce ați face dacă familia dumneavoastră ar fi în situația familiei Furdui?
16. Puteți asigura cititorii și familia Furdui că evaluările agenției nu sunt menite să justifice acțiunile Jugendamt și că astfel familia va avea parte de un proces echitabil?
17. Sunteți dispusă să vă asumați întreaga responsabilitate pentru abuzurile comise de Jugendamt Bad Fallingbostel în cazul familiei Furdui?
Răspunsul Jugendamt Heidekreis este același ecou gol, necredibil: „Nu pot răspunde în cazurile individuale, pentru deciziile Jugendamt se aplică măsurile legale”.
Astfel doamna Böhling reușește să încalce chiar o cerință majoră din fișa postului ei: „un simț puternic de responsabilitate”. Să fie asta singura încălcare a atribuțiilor pe care le are? Este doamna Böhling capabilă să conducă acest departament și să dețină această putere discreționară?
Mușamalizare fără precedent
Mediatizarea internațională și dezvăluirea abuzurilor Jugendamt în acest caz au determinat oficialii de protecție a copilului din Heidekreis, pe doamna Sina Böhling, să recurgă la gesturi disperate și tot mai abuzive.
Copiii Furdui nu au parte de siguranța, bunăstarea și protecția Jugendamt așa cum se prezintă agenția, ci din contră, sunt hărțuiți, intimidați, pedepsiți și ignorați de oamenii care își arogă pretenția de a fi apărătorii lor.
Doar săptămâna trecută, joi 17 februarie, în mod contrar oricărui drept la apărare, instanța s-a întrunit de una singură, fără știrea avocaților apărării și ai părinților, și a retras toate drepturile parentale ale părinților Furdui, acordând tutelă deplină Jugendamt.
Ca să înțelegem mai bine, instanța în cauză este una administrativă și face parte din cercul de influență al Jugendamt; avocații numiți de instanța administrativă pentru reprezentarea copiilor Furdui sunt o aripă a sistemului Jugendamt, nu sunt independenți financiar și etic; evaluatorii și psihologii implicați în cazurile de asistență socială sunt și ei tentacule ale aceluiași sistem de putere Jugendamt.
Omenește, ce șanse poate avea cineva în fața unui asemenea monstru instituțional?
Observând că nu reușește să îndepărteze copiii Furdui de părinții lor prin „amabilitate”, Jugendamt complotează cu instanța și preia custodia deplină a acestora chiar înaintea procesului de fond care ar trebui să determine asta. Decizia instanței ridică o serie de probleme legale, etice, ceva nemaiîntâlnit chiar și pentru avocați specializați în drepturile copilului pe care Tribuna Românească i-a consultat.
Pe lângă faptul că părinții nu mai au dreptul la nicio informare privind starea, sănătatea, siguranța copiilor lor, Jugendamt poate ordona oricând interzicerea întâlnirilor regulate ale familiei, ale copiilor între ei, recurgând chiar la mutarea copiilor în orice parte a Germaniei în locații necunoscute – Jugendamt are acum putere absolută asupra vieții celor 7 copii ai familiei Furdui.
Aflând de decizia instanței din 17 februarie și obosită de ultimele zece luni în care a fost ignorată total de Jugendamt și instanță ori de câte ori repeta că vrea acasă, Estera Furdui a fugit din cămin în semn de disperare. Din fericire, a fost găsită în siguranță a doua zi. Estera vrea în continuare acasă. La fel și frații ei.
Anticipând următoarele manevre ale Jugendamt, familia extinsă și Echipa de Inițiativă Furdui somează autoritățile locale, oficialii Jugendamt să pună capăt acțiunilor de distrugere a familiei Furdui.
„Somăm Jugendamt Bad Fallingbostel să înceteze să se mai răzbune pe copii și să pună capăt acestui abuz împotriva Familiei Furdui”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a cazului.
Care este, deci, cea mai simplă metodă de a mușamaliza totul în Walsrode? Recurgi la forță, ignori traumele fizice și psihice suferite de copii aflați în grija ta și îi arunci în sistemul abisal din care nu vor mai ieși niciodată – doar așa se poate asigura Jugendamt Heidekreis că abuzurile lor nu vor ieși niciodată la lumină?
Redacția Tribuna Românească
COMMENTS
Bună seara,îmi pare nespus de rău de fam. Furdui. Dumnezeu sa-i ajute pe acești părinți sa-si recupereze copii,este strigător la cer câte abuzuri se fac. Și eu cu sotul meu avem parte de un abuz din partea Landratsamt, în 10 februarie ne-au scos afară din casă noastră proprietate personala, pur și simplu în plina iarnă. Poate cineva citește mesajul meu și vreau sa spun prin câte am trecut de aproape 9 luni și încă nu s-a terminat ..Suntem disperați și noi ca fam Furdui…Dumnezeu sa fie cu noi toți. Amin🙏🙏🙏🙏🙏
Bun gasit.
Ne pare rau pentru situatia dumneavoastra. Cum s-a ajuns la acest lucru?
Bună ziua.Daca aveți puțin timp as dori sa vorbim la telefon, este cam complicat sa va scriu .Nu pot explica într-un mesaj.
Vă rog din suflet dacă ma puteți contacta la nr. de telefon:…….
Va mulțumesc anticipat
Bun gasit.
Am editat comentariul ca numarul dvs. de telefon sa nu fie public.
Va vom contacta in perioada urmatoare.
Mulțumesc frumos, aștept cu mare interes telefonul d-voastră.
Buna ziua.Am copiii luati in Anglia de serviciile sociale abusiv de 4ani.Consulatul din Manchester nici macar nu vrea sa mearga sa viziteze copii.Va rog ajutati-ma .Acum de 2 saptamani am vorbit cu doamna Gabriela Vranceanu Firea care mi-a promis repatrierea copiilor in grija surorii mele.Pana acum nimeni din Romania nu m-a ajutat cu nimic.Abuzuri groaznice in cazul meu.Acum la baiat ii dau medicamente l-au dus la psihiatru pentru ca cere sa vina acasa.Copii sant de asemeni separati fata are 8ani iar baiatul 10ani.