Cazul Iran. Asedierea ambasadei SUA a umplut paharul lui Trump

Instigați de milițiile pro-iraniene, protestatarii au luat cu asalt ambasada SUA din Bagdad. Evenimentul a reamintit de criza ostaticilor de la Teheran, de la izbucnirea Revoluției Islamice din 1979. O analiză Newsweek România

Asasinarea generalului Qassem Soleimani a fost consecința unui lanț de evenimente, a căror trecere în revistă este esențială pentru a înțelege această nouă criză în relațiile americano-iraniene. Newsweek România vă prezintă o cronologie relevantă.

27 decembrie 2019

O bază aeriană irakiană din provincia irakiană Kirkuk a fost lovită de peste 30 de rachete. În atac și-a pierdut viața un contractor civil american.

Patru membri ai firmelor americane private de securitate și doi irakieni au fost răniți. SUA a acuzat miliția pro-iraniană Kata’ib Hezbollah, din cadrul Forțelor pentru Mobilizare Populară (PMF) din Irak, ca fiind în spatele atacului.

29 decembrie 2019

Drept ripostă, SUA atacă aerian cinci depozite de muniție precum și centre de comandă ale Kata’ib Hezbollah din Irak și Siria. 25 de membri ai milițiilor își pierd viața și 55 sunt răniți.

31 decembrie 2019

Zeci de irakieni șiiți se strâng la înmormântarea celor 25 de membri Kata’ib Hezbollah. Ei pătrund în Zona Verde din Bagdad și blochează intrarea în ambasada americană.

Potrivit Associated Press, forțele irakiene de securitate nu au făcut niciun gest să oprească mulțimea furioasă. Mai mult, au permis unor protestatari să treacă de punctul de control de securitate.

Protestatarii hărțuiesc personalul ambasadei și strigă „Moarte Americii!“ și „Moarte Israelului“. Unii aruncă cu pietre și apă peste zidurile ambasadei și lovesc porțile și ferestrele clădirii.

Recepția ambasadei este incendiată. Unii membri ai miliției Kata’ib Hezbollah sunt filmați când sustrag documente din recepția ambasadei.

Ambasadorul SUA în Irak, Matt Tueller, nu se afla în ambasadă, ci era într-o călătorie în interes personal.

Infanteriștii marini și cei din serviciul de securitate diplomatică se urcă pe clădirea ambasadei, înarmați, și lansează gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe cei care pătrunseseră circa 200 de metri în ambasadă.

Unul dintre protestatari îi îndeamnă prin portavoce pe ceilalți să nu pătrundă în clădire pentru că „Mesajul a fost livrat“.

Unii lideri ai milițiilor pro-iraniene din Irak s-au alăturat protestatarilor, inclusiv șeful partidului Badr și comandant al forțelor paramilitare, Hadi al-Amiri, precum și Qais Khazali, lider al Forțelor Speciale Colective, susținute de Iran.

La căderea serii, cele câteva sute de protestatari instalează corturi lângă zidurile ambasadei cu intenția de a rămâne „până la plecarea trupelor americane din Irak și închiderea ambasadei SUA din Irak“, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Kata’ib Hezbollah, Jaafar al-Husseini.

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, îi identifică pe Abu Mahdi al-Muhandis, Qais Khazali, Falih
Alfayyadh și Hadi al-Amiri drept conducători ai atacului asupra ambasadei.

Secretarul Apărării, Mark Esper, a anunțat că 100 de infanteriști marini din Kuweit, precum și două elicoptere
Apache, sunt în drum spre ambasadă pentru a-i asigura protecția. El a mai precizat că un batalion de 750 de infanteriști din Divizia 82 Auropurtată se va alătura trupelor din Orientul Mijlociu, cel mai probabil în Kuweit.

1 ianuarie 2020

Mișcările de stradă se inflamează, protestatarii incendiază acoperișul și recepția ambasadei, infanteriștii marini trag cu gaze larimogene.

Liderii milițiilor pro-iraniene le cer demonstranților să-și ridice corturile și să se retragă, susținând că au învins. Departamentul de Stat al SUA anunță că personalul ambasadei este în siguranță și nu există planuri de evacuare a ambasadei. 

Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Iranul că a orchestrat atacurile asupra ambasadei  și a adăugat că Teheranul va fi tras la răspundere.

2 ianuarie 2020

Secretarul Apărării, Mark Esper, a anunțat că „regulile jocului s-au schimbat“ și a anunțat că SUA vor lovi milițiile pro-iraniene, dacă vor exista informații că acestea pregătesc atacuri asupra forțelor americane.

3 ianuarie 2020

La câteva ore după anunțul lui Esper, imediat după miezul nopții, comandantul Forței Quds, generalul Qasem
Soleimani, și Abu Mahdi al-Muhandis au fost uciși, după ce convoiul cu care părăseau Aeroportul din Bagdad a fost atacat cu rachete de către o dronă americană.

Forțele de Mobilizare Populară din Irak (PMF) a anunțat că „cinci membri și doi invitați“ au murit în atac. La scurt timp au anunțat că este vorba de Qassem Soleimani, dar și de Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul adjunct al PMF, cunoscut și sub numele Hashed al-Shaabi, precum și Mohammed Reza al-Jaberi, șeful protocolului și relațiilor publice al PMF.

Atacul a fost confirmat de Departamentul Apărării din SUA, care a precizat că uciderea a fost necesară pentru a proteja diplomații și personalul civil american din Irak, „împotriva cărora Soleimani plănuia atacuri în Irak și în regiune“.

Ayatollahul Ali Khamenei l-a numit pe generalul Esmail Qanni șef al Forțelor Quds, în locul lui Soleimani.

Președintele SUA Donald Trump a scris pe Twitter că Soleimani este responsabil de moartea a mii de americani. SUA au anunțat că vor trimite în Orientul Mijlociu încă 3.000 de militari pe fondul creșterii tensiunii în regiune.

Ei se vor alătura efectivelor de 14.000 de soldați trimiși în Golful Persic, începând cu luna mai 2019, ca răspuns la creșterea amenințării iraniene.

4 ianuarie 2020

Mii de persoane s-au strâns în Bagdad pentru ceremoniile funerare. Cortegiul a traversat Zona Verde a capitalei.

NATO și-a suspendat misiunile de antrenament în Irak. Mai multe rachete cad în Zona Verde din Bagdad.

Trump postează pe Twitter că SUA au luat în vizor 52 de ținte iraniene (numărul de ostatici din ambasada americană din Teheran, în 1979) care vor fi „lovite rapid și dur“, în caz că Iranul răzbună moartea lui Soleimani.

5 ianuarie 2020

Uniunea Europeană îl invită pe ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, să discute despre dezescaladarea crizei.

Iranul anunță că denunță prevederile Acordului nuclear semnat în 2015 cu cele cinci mari puteri globale.

6 ianuarie 2020

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, solicită „tuturor părților implicate să manifeste reținere“, pe măsură ce tensiunile cresc în Orientul Mijlociu.

Secretarul american al Apărării afirmă că SUA nu plănuiește să-și retragă trupele.

Trupul lui Soleimani este adus la Teheran unde sute de mii de persoane ies în stradă pentru a-l comemora.
Ayatollahul Khameini rostește rugăciuni alături de mulțime.

7 Ianuarie 2020

SUA îi refuză lui Javad Zarif, ministrul Iranian de Externe, viza care să-i permită să participe la reuniunea ONU dedicată situației din Orientul Mijlociu.

Peste 50 de persoane își pierd viața și peste 200 sunt rănite într-o ambuscadă la ceremonia funerară a lui Soleimani, în orașul său natal, Kerman.

Înmormântarea lui Soleimani este amânată din cauza ambuscadei letale.

8 Ianuarie 2020

Iran lansează atacuri cu rachete asupra a două baze militare din Irak, Ain Assad și Irbil, folosite de forțele americane.

Tribuna Românească