CEDO: O victorie pentru viață împotriva eutanasiei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dezbătut recent subiectul eutanasiei, iar dreptul la viață a avut câștig de cauză, informează Elyssa Koren, Daily Signal.

Deși instanța pentru drepturile omului nu s-a pronunțat împotriva legii belgiene privind eutanasia, a decis că țara a încălcat dreptul la viață consacrat de articolul 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul eutanasierii Godelievei de Troyer, în 2012.

La vârsta de 64 de ani, de Troyer a murit prin injecție letală. Eutanasierea ei a avut la bază doar un diagnostic de „depresie incurabilă“. Din punct de vedere fizic, era perfect sănătoasă.

Fiul său, Tom Mortier, a primit un telefon de la spital pentru a-i lua lucrurile. Nu știa că mama sa fusese eutanasiată.

Așa a început călătoria chinuitoare a lui Mortier spre cea mai înaltă instanță europeană pentru drepturile omului. Anterior, el nu luase nicio poziție împotriva eutanasiei, dar era hotărât să caute dreptate pentru mama sa.

Potrivit deciziei de marți a Curții pentru drepturile omului, în cazul Mortier vs Belgia, comisia pentru eutanasie a Belgiei nu avea independența necesară pentru a realiza o monitorizare corectă – ceea ce constituie o încălcare a dreptului la viață al lui de Troyer.

Această comisie cu agendă proprie, condusă de cel mai vehement susținător al eutanasiei din Belgia, nu era pur și simplu capabilă să asigure tragerea la răspundere în ceea ce privește practica intrinsec coruptă a uciderii pe cale medicală autorizată de stat.

Demn de remarcat, respectivul susținător al eutanasiei este chiar persoana care i-a administrat injecția letală lui de Troyer.

Deși Curtea pentru Drepturile Omului nu a luat poziție împotriva eutanasiei la nivel general, prin evidențierea problemelor comisiei de eutanasie ca bază pentru verdictul de încălcare a dreptului la viață, decizia instanței arată clar că „protecțiile“ legale nu pot face niciodată eutanasia o procedură sigură.

În mod paradoxal, instanța a luat poziție în favoarea mai multor „protecții“ care să îmbunătățească practica eutanasiei, în ciuda propriei constatări că aceste protecții legale au fost insuficiente în cazul de față pentru a proteja dreptul la viață.

Acestea fiind spuse, hotărârea este clară: dreptul la viață al lui De Troyer a fost într-adevăr încălcat și nicio lege sau protocol nu poate face vreodată ca eutanasia legalizată să fie „sigură“.

Citește și Sinuciderea asistată nu implică nici demnitate, nici lipsa durerii

Legislația belgiană specifică faptul că, pentru a beneficia de eutanasie, o persoană trebuie să se afle într-o „stare de suferință fizică sau psihică constantă și insuportabilă care nu poate fi ameliorată, ca rezultat al unei boli grave și incurabile sau al unui accident“.

Depresia nu se încadrează în niciun caz în această categorie și nu ar trebui să fie considerată vreodată o condamnare la moarte. Chiar și medicul care se ocupa de De Troyer a menționat că boala acesteia cel mai probabil nu îndeplinea criteriile legale.

Ce ne învață moartea ei în baza acestui diagnostic cu privire la asistența medicală și sprijinul pe care ar trebui să le oferim celor cu afecțiuni psihice?

Renunțăm pur și simplu la cei vulnerabili? După cum se observă clar în Belgia, „panta alunecoasă“ a eutanasiei este mult prea reală.

Ceea ce s-a întâmplat în Belgia și în alte țări ce-au adoptat direcții similare pictează o imagine sumbră pentru sloganul „moarte cu demnitate“.

Datele arată că, în Belgia, numărul deceselor prin eutanasie din ultimele două decenii se apropie de 30.000, iar respectiva cifră este mai mult ca sigur subestimată în mod semnificativ.

În Belgia, eutanasia este în prezent cauza decesului în 1 din 50 de cazuri. Începând de anul trecut, aproape 1 din 5 dintre cei eutanasiați nu ar fi murit din cauze naturale în viitorul apropiat. Mai mult, în 2014, țara a legalizat eutanasia pentru copii, fără limită inferioară de vârstă.

Nu se știe nimic de miile de cazuri care nu ajung la cea mai înaltă instanță din țară. Prin însăși natura sa, eutanasia include încălcări ale drepturilor omului.

Deși nuanțată, decizia instanței – că dreptul la viață a fost încălcat – arată în mod irefutabil că nu există legi și protocoale care să poată diminua pericolele inerente asociate acestei practici, nu numai pentru persoana eutanasiată, ci și pentru familia sa și pentru societate în general.

Haideți ca noi, cei din Statele Unite, să ținem cont de această decizie semnificativă și să ne opunem oricărei încercări de promovare a agendei eutanasiei.

Din fericire, într-un caz intentat de Alliance Defending Freedom, o instanță districtuală federală a decis recent că o lege din California încalcă drepturile conferite de Primul Amendament cadrelor medicale, prin cerința de a lua parte la proceduri de sinucidere asistată împotriva convingerilor lor religioase și a eticii profesionale.

Trebuie să ne opunem cu fermitate unei culturi a morții care neagă adevărul a ceea ce înseamnă să fii alături de cineva când suferă.

O societate care îi încurajează pe cei vulnerabili să își pună capăt vieții nu poate fi niciodată cu adevărat progresistă și nicio „protecție“ nu poate face din eutanasie o procedură sigură.

Traducere și adaptare
Tribuna.US